Maine, Polivalenta?

[XTC]

Vin si eu...dar vin cu "avionu`" lu` fratemiu )

[NFS]

De ce, nu vrei sa dai "noroc" cu noi? )">

[john]

Poate cu Cumnatu, dupa topicul de aseara, ca tot zicea ca vine si el.

[Cumnatu]

Nu stiu daca mai ajung din pacate !

[magnet]

Oaaa...ce spalaceala e la ora asta in Bucharest...tocmai ce vroiam sa ma deplasez si eu si cand ma uit pe geam

[niki]

In sect 4 tocmai s-a terminat

[bishnitzarul]

Cand am plecat de acasa spre punctul de intalnire era un pic de nor,pe traseu a picurat un pic...iar cand am ajuns la locul de intalnire era un soare orbitor si o caldura de nedescris.Domnul AB chiar a transpirat un pic..nu din cauza muncii...caldura asta domne ( asa se intampla cand ai buzunare adanci )

Edited May 9, 2008 by bishnitzarul

[NFS]

Ma bucur de revederea cu Mircea, FLEX, Zeu si Obi. Si cu toti ceilalti, dar pe cei nominalizati chiar nu-i mai vazusem demult.

Edited May 9, 2008 by NFS

[Mircea]

Yep, a fost o intalnire de pomina! Numa' nume vechi si rare.

[Obi_wan_Kenobi]

08.05.2008

Întâlnire cu vag iz sexual şi ceva şurubăreală

 

Moto: „Aluniţe, aluniţe,

Ce mă mâncaţi pe ...oiţe”

 

17:30 - M-am urnit din casă cu destinaţia certă: spălătorie.

17:40 - Am ajuns la spălătorie. Tipu’ care mă rezolva la Matizache l-a preferat la spălare pe unu’ cu un Mondeo alb, urât cu spume. Nu că Mondeo ar fi cine ştie ce frumuseţe, he-he!

17:42 - Sunt băgat în seamă de un tip îmbrăcat în trening negru, cu adidaşi Puma, albi, care arătau ca un fel de balerini pentru soliştii din Ansamblul Operei. Aveam mari dubii la cum o să-mi lucreze Matizachele, da’ se pare că balerinii l-au făcut aşa fâşneţ. L-am salvat decisiv în memorie pentru că mi-a şters şi geamurile cu Jurnalul Naţional. Bun ziar! Geamurile păreau că nu mai există, aşa erau de clare!

18:05 - „Am terminat-o şiefu’!”, mi-a aruncat-o nen-tu Batalov (pentru străini, Batalov este prim-balerin al Teatrului Mariinsky din Sankt Petersburg). Am înţeles că e momentul să-mi sară din buzunar cei 7 lei (că mi-au plăcut geamurile) către persoana lui.

 

18:08 - Un bou cu frigider albastru mi-a rezolvat geamurile în apropiere de staţia de metrou Grozăveşti, cu aportul unei bălţi ce stătea cuminte pe marginea şoselei.

18:35 - Penetrez cu avânt dealul şi ratez un biciclist care avea vagi cunoştinţe cu mersul pe două roţi.

18:35:44 - Ajung în vârf, fac la dreapta şi mă opresc câteva clipe. Deasupra intrării trona un mare-mare banner: „A V-a editţie internaţională Eros Show 7-11 mai”. „Asta e!”, mi-am zis. „Ua-haaa! Poate apare şi Cumnatu, că parcă el era interesat de un aparat pentru masat gingaş oole, ca să evite să-şi mai facă perfuzii cu sânge după ce a păţit-o cu ultima aluniţă scărpinată muncitoreşte. Săracu’... Bine că a avut numa’ una... Ia te uită: scărpinător de aluniţe scrotale cu laser (cu doi acumulatori AA + încărcător, la ofertă), cu variante pentru stângaci şi dreptaci, mini-maseor chinez «Punguţa cu doi bani» cu permis de muncă pe o perioadă de 6 luni (de probă, iar în caz că nu e mulţumit, îl trimite înapoi firmei cu valiza pe Dâmboviţa), curs complet pe DVD de aranjat «side by side» oole în cofraj dublu...”

18:37, aproximativ - Parchez lângă gangul nostru cel de toate zilele, aşteptând Maestrul von Kablajen und Elektronen, AbramBurelu’, adică, să mă doteze cu un bipuitor pentru faruri aprinse. În jur, nici ţipenie d-ai noştri. O gaşcă de poliţai se umflau la râs, ceva mai încolo, lângă un frigider alb, cu girofar.

 

18:38 - M-apuc să citesc din cartea cu templieri pe care mi-o adusesem, prevăzător fiind.

18:55 - S-apucă să picure. Citesc...

19:00 - Plouă de rupe. S-a dus dracu’ spălarea mea de 17 lei, cu tot cu şpagă. Băga-mi-aş %”/%(%)* şi )/(&%¤#”//)! Na, că m-am răcorit!

19:09 - Stă ploaia, dar nu de tot. Mai cade câte-un strop întârziat de vânt. Apare un nene cu cravată verde şi Cielo roşu. Nu era Zalmoxis că trebuia să fie Matiz verde şi cravată roşie.

19:10 - Nenea iese din maşinetă şi începe să tremure pe lângă ea, cătând cu ochii în zările întunecate. Îmi văd de citit.

19:11 - Gata să mi se urce pe capotă, o biciclizdă cu căştile pe urechi, reuşeşte să mă evite fredonând ceva.

19:11:36 - Îmi sare în ochi un Cielo alb cu număr de manea. Da, era prea-plinul Alezz, solo integral. Parchează lângă Cielo-ul cel focos.

19:12 - Trei păsărici rebegite însoţite de doi puştănei anemici, la 5 kile bucata, au ieşit de niciunde şi s-au pus temeinic pe tremurat în gang.

 

19:12:21 - Nu reacţionez în momentul când Alezz îşi sloboade quintalul şi ceva din Cielo-ul legendar şi-l ia la întrebări p-ăla cu cravata de culoarea Matizului zeiesc. Mi-au reacţionat ochii, care s-au bulbucat înspre lăcrimare în momentul când au constat tabloul desfăşurat prin parbrizul Matizului: Alezz era în tricou şi pantaloni scurţi!

19:12:23 - Mi-au revenit ochii din bulbucare. De-aici, din Matiz, picioarele lui Alezz par mult mai subţiri decât ceea ce trebuie să susţină. Concluzia: Are oase adevărate Pufosu’!

19:13 - Alezzu’ înfloreşte la faţă într-un zâmbet pe măsura feţei sale. Mă văzuse.

19:13:05 - ... Fac joncţiunea cu Alezzu’ şi nenea Crăvăţel (CătăASD, după cum mi-a mărtusit). Îl complimentez groaznic pentru maşina proaspăt vopsită precum oole scărpinate asiduu şi intru cu Alezzu-n banalităţi: că ce maşină roşie are nenea, că e mai joasă ca a lui, care are 10% din greutatea Pufosului („E mai sport, aşea!”, a dat Crăvăţel lămuriri), că s-a luat de curse legale (ioteeee!), da’ nu vrea să câştige niciuna, deşi ar putea, că pentru el importantă e participarea, podiumul e pentru puştani vanitoşi, că n-a ratat nici Festivalul Scrumbiei Afumate (de ţuică, of cors!) de la Galaţi, da’ i-au zis ăia că la anu’ să-şi găsească alt festival, ca în ritmul în care dispar bietele scrumbii în cavitatea lui bucalo-stomacală, o să se oprească peştele la Tulcea, de frică ş.a.m.d.

 

19:14 - Coana Miţa pe două roţi a dat din nou o tură melomană pe lângă Matizachele personal. Părea mai udă decât prima dată. Intru la bănuieli. „Precis şi asta are o aluniţă între picioare şi sigur o mănâncă!”, îmi şoptesc cu adâncime.

19:17 - Comit o dublă bucurie în fizic: apare Maestrul AB, ocazie cu care scap şi de Alezzu’, he-he!

19:18 - Ne apucăm de decăpăcit bordu’ matizesc. Maestrul Electronic mi-a refuzat ajutorul nemijlocit, precum şi participarea mea cu scule adevărate, el preferând să desfacă şuruburile aferente cu ajutorul unui briceag care venea din trecutul copilăriei sale într-ale electronice, de pe vremea când cojea de aluniţele de pe lămpile vestitelor televizoare Kosmos şi Sirius. „La decăpăcit Matizuri mă pricep cel mai bine, he-he!”, a sticlit Maestrul din ochelari, afundându-şi nemilos briceagul în şuruburile mele.

 

19:23 - „Asta are volan reglabil”, întreabă AbramBurel într-o pauză de inspiraţie. M-am convins că după 30 de ani memoria omului se duce încet, dar decisiv, spre valoarea zero. I-am răspuns politicos, aproape timid: „Păi, mi-ai zis că numai la Matizuri ai lucrat, ce p*la mea! Asta are din fabricaţie volanul reglabil prin lungirea sau scurtarea mâinilor şoferului”. Pe lângă ajutorul oferit în forţă brută şi scule, îmi refuză şi lumina din lampa portativă.

19:24 - Puţimea rebegită din gang se satură să-şi mai clămpăne oasele şi se cară înspre expoziţia de jucării de băgat prin chiloţi şi nu numai. Sigur aveau aniversarea dirigintei.

19:24 şi ceva - Un Matiz (verde?) străbate câmpu’ la vizorul personal. Se extrage din adâncurile sale ditamai Bishniţaru, fugit de-acasă în... maiou! „Drace! Ăsta e cu Alezzu’ la concurs de făcut pielea de găină!”, mi-am zis. Şi către posesorul de îmbrăcăminte sumară: „Tătuţule, te-a prins careva pe drum sau te-a dat afară din casă? Ori ai ieşit fără să observi că eşti îmbrăcat? La câtamai omu’ eşti, sunt sigur că n-ai observat, he-he!” „Când am plecat eu de-acasă, era soare!”, zise ăsta cu inocenţa celui prins la furat de cireşe. „Cre’ că ai casa departe tare, tată, că p-aci am stat noi şi de vreo câteva zile nu fu soare defel!”

 

19:29 - Un Matiz albastru, pricopsit, cu bare pe sus, spoilere vopsite, treburi, şmenuri, parchează lângă moa. Îl interpelez într-o pauză scurtă. „Closhcutza”, răspunde el. A-ha! Un nene cu nume de găină...

19:32 - Fostul „Clorofilă”, actualul „Mic, negru şi nervos”, se întrepătrunde cu atmosfera rece. Mişto maşineta aia a lui de-i zice Yaris, să dea boala. Îl salvez în memorie, ca să-l iau mai târziu la întrebări.

19:38 - Încetez să mai focalizez pentru AbramBurel, pentru că, între noi fie vorba, el vede bine cu ochelarii, dar focalizează mai greu şi are nevoie de cineva care să-i dea cu degetu’ un punct de reper, pe care să-şi concentreze zumu’ şi mi-arunc ochii afară. Văd un Lacetti negru, al cărui volan îl ţinea în mână Şefu’ de Ghiauri, Mircea. Venise cu autocolante d-alea de răspundere civică, cu „Nu blochez intersecţia”. AB-ul a prins-o din mers şi a dat cu comanda în el.

19:39 - Mă desprind de AbramBurel şi mă îndrept către grupul strâns format din Alezz, Crăvăţel, Closhcutza, Steph şi Mircea. Am constatat că Stephu’ a căpătat aceleaşi obiceiuri cu ale maşinii sale: aia mănâncă ulei (deh!, maşină sport), iar el mănâncă din ce în ce mai mult, pentru întreţinere. Cică e normal ca maşina sport să mănânce ulei, da’ un bidonete la mia de kilometri, dă-o-ncolo tată, că asta consumă mai mult decât o friteoză, să dea boala! A recunoscut că tot Matizu’ rămâne marea lui dragoste. Nu consumă ulei, trage la fel de bine şi la 55 de mii, ca şi când ar fi nouă etc. I-am recomandat ca la partea cu trasu’ să încerce şi cu femei. Da’ nu te poţi, care este, în gustul omului, no?

 

19:48 - Revin la Marele Meşter în tunat electronic Matizuri. Crezând că are din nou probleme cu focalizarea, îl întreb: „Ce faci cu firu’ ăla lungu’ de-l fluturi prin mânuţă?”. Pe urmă mi-am dat seama că m-a mâncat alăturea de unde-l mânca acu’ vreo două zile pe Cumnatu, în creierii nopţii (pentru neavizaţi, urmăriţi topicul „Aluniţe” de la „Cafenea”). „Păi...”, făcu AB-ul dându-şi un pic ochelarii peste sprâncene. „... trebe să iau un plus de la plafonieră şi să-l combin cu minusul de la uşa dreapta faţă. Aşaaa... Deci + cu - dă -. Atunci trebe să-i mai dau un minus de la uşa dreapta spate. - cu - dă plus, da?”, făcu el cu focusu’ pe mine. Am dat din cap, că nu vroiam să-l stârnesc şi mai tare pe limba lui. „Îl duc la «minusul» din portbagaj, cu «plus» de la uşa stânga-spate, cu «minusul» de la şofer, gata! Am «plus» la bipuitor!”, plesni el din palme şi pleoape, la fel de fericit. Singura chestie înţeleasă de „moa” a fost aia cu „minusul de la şofer”, înţelegând aci că ori sunt minus la materia asta, ori trebuie să mai dau jos câteva kile. Cu ambele am fost de acord.

19:49 - S-apucă să decăpăcească nişte plastice de pe lângă parbriz. „Are airbag?”, mi-o aruncă el serios. Odată cu răspunsul meu negativ, mi-am reafirmat convigerea cu memoria care nu se mai întoarce nici cu cantităţi considerabile de Cavit (un medicament care pe vremea lu’ Ceauşescu credeam că e ciocolată, he-he!).

 

19:50 - După manevre îndoielnice ca precizie şi orientare spaţială, NFS reuşeşte să-şi parcheze Santa-Ef-ul cu spatele către uşa Matizului meu, aia unde lucra AB-ul. Creatorul de Bipuitori trăgea cu coada ochiului la manevrele nefesiste, concomitent cu tragerea piciorului înăuntru, măcar să rămână ceva sau cineva întreg după operaţiune.

20:00 - Aflu de la NFS că Alezzu’ n-a participat la întâlnirea naţională DaewooClub de la Bicaz, dar s-a dus săptămâna trecută în aceeaşi locaţie cu cei de la FiatClub. „E mai ieftin la ăia!”, a replicat Alezzu’, gândindu-mă că, pe lângă Cielo-ul cu consumu’ ca pe mână, o mai avea de la ta’su, moştenire, vreun Fiat Polski, d-ăla de-i bagi benzină o dată pe an. Da’ cum dracu’ bagi una bucată Alezz într-o chestie cât un cărucior de purtat bebele p-afară?

20:04 - O Dacie tunată şi adunată de pe vremea pozelor AN (alb-negru) s-a materializet printre noi. Nu i-am reţinut numele lu’ nenea, să mă scuze, da’ am reţinut că respectivul agregat „tiunat” nu avea mânere la uşi! Ha? Ha-aşa cum vă zic! Ele se deschideau după cum urmează: uşa de la şofer şi copilot se deschideau din telecomandă, iar alelalte din nişte butoane montate aiurea pe bord, cum sum alea de deschis geamurile la frigiderele de Colibaşi. Dezavantaj: uşa de la copilot rămânea deschisă până când îţi formai reflexul, în timp, ca odată urcat în agregatul pârâitor să te-ntinzi să închizi manual şi uşa de la copilot. Dezavantaj inextetic: boxele de pe uşile din faţă aveau nişte protuberanţe uriaşe, care, în mod clar erau furnizoare de vânătăi la închiderea uşilor. Avantaj profund: la deschiderea portbagajului am remarcat o mare adâncime care începea din spatele portbagajului şi se termina la scaunele din faţă. Oai? Pentru că nu avea banchetă, d-aia! Şi, dacă ţin minte, avea prinăuntru mochetă roz? Deosebit impactu’ vizual. Bine că nu l-a văzut AbramBurelu’, că precis i se bloca focusu’ şi rămâneam fără bipuitoare de far.

 

20:06 - Îmi sună telefonu’. „Bă, mai e soare afară?” Era Zalmoxis. „Iar ai început să umbli pe şinele de metrou? Tu unde dracu’ lucrezi mă?”, l-am întrebat calm. „Ah! Sorry!”, face ăsta. „Vroiam să te întreb dacă mai plouă.” Mai puteam să-i zic ceva?

20:07 - Îl remarc pe Bishniţar nemişcat, într-un colţ de Matiz. Pun mâna pe el. Era cald, încă.

20:13 - Steph remarcă un ditamai găinaţu’ scurs pe negreala Yaris-ului său. Îl sperii un pic cu „fâs-fâs”-ul meu (plin cu zeamă de geamuri) pe care scria „Cilit - dizolvă tot”. L-am liniştit spunându-i că vopseaua se va decolora peste tot, mai puţin pe locul unde cu „fâs!”.

20:15 - Vrrrroooaaaammmm! Un Megane coupé se învige cu mare scârţ lângă Cielo-ul lui Alezz. „Ua-ha-ha! Ce intrare şi-a făcut Tătuţul de Forumuri, Lucman, să crape duşmanii, he-he!” Aşteptam cu nerăbdare să se deschidă uşa care este. Se produce evenimentul şi din ea coboară un nene bărbos, burtos, care aducea vag cu Flex. „Fleeeex!”, făcu NFS-ul, încărcându-i-se, probabil, o asociere mai veche din memorie. Chiar Flex era, să dea boala! „Hai, repede, să facem poze cu el, că o să-l mai vedem când o ieşi Constantinescu preşedinte!”, zisei. „Iote ce burtică de coupé şi-a tras!”, făcu NFS-ul. „E de la frânele astea, să dea dracu’! Are maşinica nişte reacţii bruşte, de numa-numa! Cum am călcat frâna, tot ce am în spate, dă buluc în faţă!”, râse Felxu’. „A-haaa!”, făcui eu, pe deplin elucidat în formele flexane. „Adică, de fapt asta nu e burtă, e curu’, nu? Când ai frânat vajnic adineauri, ţi-a venit în faţă, he-he!” Amintiri, politeţuri, pupături...

 

20:30 - Zalmoxis intră între noi, urmat de Ami. Pupături şi săru’ mâna!

20:31 - Aduc osanale muncii depuse de Maestrul Bipuitoarelor si Teporizatoarelor. Afirm cu tărie că nu mai rămân fără baterie, din pricină de prostie! Sau neantenţie, ca să fiu mai indulgent cu mine însumi.

20:35 - Passatul tractorist al lui BogdanG îşi face simţită prezenţa auditiv, olfactiv şi vizual. La fel şi BogdanG. Da’ a fost de gaşcă. Ne-a dat seminţe. „Sharpe nu vine!”, ne-a liniştit el.

20:36 - AbramBurelu’ a dat să ia ceva din portbagaj, şi-a tras un autocolant de neblocare de intersecţie şi a început să se dispere la fizic: „Băga-mi-aş nişte chestii, că mi-am încuiat cheia în portbagaj!”. În semn de solidaritate, restul dintre noi, ne-am pus pe râs, îndoindu-ne de şale. Eu, mai discret, că, na!, bietu’ Maestru trudise la bipuitoru’ meu îndelung. Probabil că se zăpăcise total în urma efortului vizual şi intelectual (mi-a montat bipuitoru’ după schema avută pe laptop). Bishniţaru s-a oferit să-l ducă acasă să-şi ia cheia de rezervă.

 

20:36:30 - Reapare Bishniţaru cu AbramBurel, complet lămuriţi. AbramBurel îşi găsise cheia în buzunarul de pe partea pe care lucrase la Matizul meu (stânga). Nu mai spun nimic de memorie, că mă repet.

Până la 21:03 - Am ars-o prin gang, din pricina ploii. Între timp au tăiat-o toţi mai puţin Zalmoxis, NFS, Flex, CătăASD (Crăvăţel), Ami, Closhcutza, BogdanG şi cam atât cred. Dacă am uitat pe careva, sigur s-a luat chestia cu memoria de la AB.

Până la 21:03, episodul II - Bârfit multă lume ca: Vaxxi, Satori, Shenck, Mircea, Alx, NFS (nu că ăsta a fost cu noi la bârfă) şi alţii. Ne-am oprit îndelung asupra Ilenei, care, prin basenţa ei ne-a făcut să ne întrebăm dacă nu cumva intră/iese în/din campanie, regulat(ă). Unanimitatea a decis: DA!

Până pe la 23:52 - Am ars-o cu Ami, NFS şi BogdanG la Daimon. S-au consumat piţe, ceaiuri bune şi limonăzi. În acest răstimp s-a remarcat şi Leutzu la prezenţă, debordând de energie, chiar şi sexuală, pe alocuri, he-he!

Pe la 23:52 – Am plătit şi ne-am împrăştiat pe la paturi şi saltele.

 

Frumoasă întâlnire, cu personaje dragi şi greu dibuibile.

Întâlniţilor de la Naţionala din Costineşti le doresc numa’ bine şi distracţie adevărată, pentru că aci plouă cu piatră, în natura mamii ei!

Uichend plăcut tuturora şi căldură peste tot!

Edited May 9, 2008 by Obi_wan_Kenobi