Jump to content

Ofensiv Sau Defensiv?


Guest Mecmar

Recommended Posts

:o F..k... Este posedat...Aduceti icoana, aghiazma, crucea, usturoiul sa scoatem satana din el :) ) .Il tratam la Intalnirea Anuala cu vin de spovedanie cat incape :) ) .

Acum serios...Depinde foarte mult de situatie... Este o polemica lunga dar, pe scurt, sunt o persoana orgolioasa ce nu suport sa fiu calcat pe coada(zodia probabil) si as fi ofensiv in 75% din cazuri.

Link to comment
Guest donraulo

apropo... nu se mai spune DUBLA personalitate, ci MULTI personalitate :thumbl: cum ca cica ar fi vorba de mai multe, nu doar de doua (asa spun specialistii, acum depinde de noi daca sa-i credem sau nu) :dizzy:

Link to comment

Bey, IAR o dati in psihologie? Nu ma enervati ca acu-acu incep si eu un topic de "Meditatie transcedentala", altul de "Paranormal", altul de "Yoga", altul de tehnici de iesire in afara corpului si alte nebunii :tongue: !

Link to comment

Mecmar, in situatii de criza oricat de rotunzi ne dam noi nu judecam actiunile pe care le intreprindem.

Neocortexul nu mai apuca sa fie informat de situatie. Sistemul limbic sau creierul reptilian intra in regim de urgenta. Are presetate actiuni de lupta sau fugi in functie de stimuli.

Este o reactie pur emotionala si in nici un caz una rationala.

Aceasta reactie este rezultatul a milioane de ani de evolutie, este cea mai buna metoda de supravietuire. Pana ajunge informatia la neocortex si pana se ia o decizie rationala poate insemna diferenta intra viata si moarte.

 

Asa ca e cam improbabil sa primesti un raspuns corect la aceasta intrebare.

Link to comment

Cred ca Mecmar se referea la cum reactioneaza fiecare, in functie de experienta lor in asemenea situatii si nu la o problema generala... Mecmar, refine your question :)

Link to comment

Mda, in acest caz intrebarea ar fi trebuit sa fie, ce instincte aveti: lupta sau fugi?

Ce tip de actiune e predominanta?

E destul de dificil sa poti afirma ca rationezi in astfel de situatii.

Si apoi omul are tendinta de a face afirmatii care il pun intr-o lumina favorabila :)

Link to comment
in situatii de criza oricat de rotunzi ne dam noi nu judecam actiunile pe care le intreprindem.

Este o reactie pur emotionala si in nici un caz una rationala.

poate insemna diferenta intra viata si moarte.

 

Asa ca e cam improbabil sa primesti un raspuns corect la aceasta intrebare.

 

Da, asa este in mare parte, insa nu putem generaliza. De aceea si emisferele cerebrale reactioneaza ca atare in situatii total diferite. Dar ce te faci cucei care sunt senini, isi fac planuri si calmul pentru ei este o placere sau un lux pe care si-l permit in aproape fiecare moment al existentei lor?

Uneori ai senzatia ca poti actiona liber, instantaneu iar alteori simiti ca esti de-a dreptul blocat. Toate chestiile astea iti influenteaza puternic comportamentul si actiunile. Atunci cand te simti in putere si esti liber dai senzatia ca poti muta muntii din loc, crezi ca poti infrunta riscuri care mai de care, dar uneori devii incapabil de cea mai mica miscare si te uiti fain in spatele tau si vine ingerasul si spune: Nenicule, fuga este rusinoasa da', e sanatoasa!

 

Pai ca sa redefinesc intrebarea as zice asa: CUM REACTIONATI SI CUM ACTIONATI? Si aici as reintroduce si demnitatea ranita.

La problema cu demnitatea am gandit nuantat, in sensul ca intervenea situatia aceea cu lovirea in amorul artei care este deductibila in fiecare clipa a existentei noastre in Bucurestiul de ieri si de azi.

adica: ,,Bey, ce faci ma esti jmecher, o iei tu inaintea mea cu masina la semafor". Bineinteles si nu numai.

 

Dar ce facem cu DEMNITATEA cand il intalnim pe IUZAR cu trei gagici pe o insula pustie? =))

Edited by Mecmar
Link to comment

Pana unde esti dispus sa mergi in caz ca cineva iti raneste demnitatea.

Sa presupunem ca la un prim contact instinctul iti spune lasa-l in pace ca nu stie ce face, dar ratiunea iti spune - de ce sa il las se aiba un ascendent asupra mea. Ce, eu sunt mai fraier?

Escaladezi situatie, devine deja un conflict mocnit. Persoana cu care ai diferentul insa are o mica problema: nu percepe emotiile. Pentru el nu exista limita maxima conflictuala stabilita de bunul simt sau de bruma de civilizatie de care a beneficiat in copilarie. Pur si simplu este un handicapat emotional. Va escalada conflictul mai mult decat te asteptai tu.

Va scoate un cutit si ti-l va flutura in fata. Esti deja pe sistem de alarma, s-a ajuns prea departe, tu nu mai esti in stare sa controlezi situatia. Nu te-ai mai confruntat niciodata cu asa ceva. Ratiunea iti spune deja: Ups am gresit, trebuia sa asculti de instincte, te descurci cum stii.

Pana acum tu fiinta civilizata ai avut conflicte deschise numai in scoala, dar acolo singurul pericol era sa iei un pumn in fata. Acum deja situatia se schimba, iti este amenintata viata. Inamicul tau nu da semne ca ar dori sa aplaneze situatia. Deja un fals caz de demnitate ranita se transforma brusc in lupta pentru supravietuire. Ce primeaza acum viata sau demnitatea. Ce alegere faci?

Poti de exemplu sa ii raspunzi pe loc, il poti rani sau chiar omori - hei, viata ta era in pericol (sau demnitatea?). Ajungi in tribunale - viata ta e ruinata.

Poti sa fugi - nashpa moment, dar foarte sanatos.

Sau pur si simplu stand up and die.

 

Pana unde esti dispus sa mergi. Care este limita ta maxima de suportabilitate?

In viata de zi cu zi in Bucuresti te intersectezi pe drum cu cele mai variate specimene izvorate vreodata din gradina cu mostrii.

Nu stii cati dintre ei sunt capabili de crima fara remuscari (astia sunt aia senini si fara griji).

 

Poate este un exemplu dus la extrem, dar are o probabilitate foarte mare sa ti se intample si tie sau tie, chiar maine. Esti pregatit sa iti aperi onoarea?

 

Ce se intampla daca deschizi cutia Pandorei, esti pregatit de urmari, chiar crezi ca esti?

 

Revenind - ramane speranta ca toate acestea nu se vor intampla niciodata, este un vis urat. Ne certam cu taximetristul din fata ca nu a plecat mai repede de la semafor, tipam la vecini sa dea muzica mai incet, ne complacem in mica mizerie cotidiana si ne aparam dramul de demnitate care ne-a mai ramas. La urma urmei suntem fiinte superioare - oare? Pentru cat timp? Si oare de ce?

 

Bucurestiul in ziua de azi, in general orice aglomerare urbana are tendinta de a strange tot ce e mai rau intr-o societate. E un catalizator al raului absolut. Il rafineaza si il decanteaza. Ce cautam noi aici? De ce este necesar sa facem apel la instincte, de ce trebuie sa ne aparam demnitatea. Avem un raspuns pentru asa ceva? Un raspuns real nu cel de acoperire.

 

De ce trebuie sa se ajunga la aceasta intrebare. Cum reactionezi si cum actionezi?

 

Ne complacem in mizerie, ajungem sa o indragim.Hei, aceasta este realitatea pe care o cunosc din totdeauna, oare ar putea fi mai bine pentru specia umana?

NU dam semne de dezvoltare intelectuala si emotionala decat pe ici pe colo, prin partile neesentiale.

 

Atata vreme cat oamenii sunt capabili de crima, atata vreme cat oamenii nu se pot intelege intre ei, atata vreme cat reputam victorii doar pentru o vaga si efemera recunoastere, atata vreme catr acestea se intampla nu ne putem numi fiinte umane. Suntem condusi de acea boaba de mazare care era creierul nostru acum milioane de ani.

 

Ne meritam soarta.

Link to comment

=D> bravo lucman. esti profesor! :osanale:

 

si lumea imi zice mie ca sunt nebun ca vreau sa scap din bucurestiul asta ! si de la bloc, in general. m-am saturat sa tot incerc sa aplanez conflictele generate de tot felul de vecini idioti si tarani. am fost odata la vecinul de dedesubt sa-l rog sa nu mai dea muzica la maxim la 7 dimineata. si de atunci ma ameninta ca "de ce nu ma aduc si la alti vecini care fac zgomot (i-am explicat ca nu sunt ziua acasa si degeaba), ca inseamna ca am ceva cu el, si o sa rezolvam noi, imediat". un idiot la fel de mare ca administratorul. ambii cu IQ sub 50. a, vecinul de sub mine e politist.

 

in general sunt defensiv, nu-mi place sa intru in conflicte, incerc sa gasesc solutii de compromis, dar in ultimul timp, simt ca nu mai rezist. daca asa trai in america probabil ca mi-as cumpara un uzi si l-as descarca in primul magazin :wallbanger:

Link to comment

Soarta pe care noi ne-am facut-o.Poate ca pe pamant suntem prea multi si trebuie sa ne mai rarim putin. Vanitatea umana a crescut odata cu evolutia.

Defineste fiinta umana. Creierul exista ,dar a evoluat. In bine sau in rau depinde de fiecare in parte.Vrei sa spui ca oamenii care traiau acum "milioane de ani" in urma erau fiinte umane... si noi nu? Crezi ca ei nu luptau pentru supravietuire? Eu zic ca da... dar sub o alta forma .

Mizeria ne-am creat-o singuri. O indragesc cei care sunt indiferenti, indolenti si oportunisti.

Bucurestiul sau orice alta “metropola” ii ”cheama “pe toti, este mirajul "capitalei", "civilizatiei" in acceptiunea lor. Cei care pot supravietui in aceasta "jungla" raman, ceilalti ori incearca sa se adapteaza, ori se intorc de unde au venit iar in cel mai rau caz dau in cap celorlalti.

Cum raspunzi la aceste provocari. Asta-i intrebarea. Le dai satisfactie sau treci mai departe gandindu-te ca nu te poti cobora atat de jos. Nu este valabil in cazurile extreme :crima, viol,jaf armat,terorism,etc.

In aceste cazuri daca poti riposta (asta inseamna sa ai o arma la tine tot timpul si legislatia care sa te avantajeze) eu zic ca ar fi bine sa dai curs, dar nu intratat incat sa dai din lac in put. Dar mai poti fi lucid in acele momente ? In definitiv esti intr-o jungla. Dar daca toti am riposta oare nu s-ar crea un haos. Asa ca………… fiecare cum poate sau gandeste (daca mai gandeste) in acele momente. Si depinde foarte mult de personalitatea fiecaruia. :thumbl:

Link to comment

Mda exact din aceste motive am preferat orasul in care m-am nascut( Buzau) in detrimentul Bucurestiului . Toti prietenii mei au fost si sunt innebuniti cu Bucurestiul : sa muncesti in Bucuresti , sa te distrezi in Bucuresti , sa iesi in Bucuresti . Acu' cred ca le-a iesit pe nas unora . Bucurestiul nu e orasul in care sa-mi cresc copii cand o sa-i am . daca intr-un oras de provincie stai cu sufletul la gura ca anturaju' de la scoala iti invata copilul la fumat atunci in Bucuresti te gandesti la droguri .

Ati vazut "instinct" cu Anthony Hopkins ? Cred ca la diferite momente trebuie sa reactionezi in diferite feluri , iar daca momentul iti cere sa actionezi ofensiv nu mai stai pe ganduri . Poate vei fi nevoit sa-ti aperi familia si in momentul ala nu mai stai pe ganduri " defensive" .

In Bucuresti am observat o indiferenta crasa a oamenilor. Nici acu' nu uit perioada facultatii cand ma intorceam cu metroul de la scoala . Si imi amintesc figurile alea triste care plecau la munca la ora 6 si aceleasi figuri triste care se intorceau la 5 acasa. Cu privirea in "alta parte" numai in jurul lor nu ; niste roboti.Puteai sa te duci si sa dai foc la vagon pt.ca nimeni n-avea treaba cu tine , pe nimeni nu interesa .

Si ca o concluzie am impresia ca " jigodiile astea" ne tin ocupati cu diferite probleme de zi cu zi , diferite kkturi ca sa ne atraga atentia si sa ne robotizeze astfel incat sa nu ne mai pese unul de altul , astfel incat sa nu mai pui mana pe o carte , astfel incat sa nu mai observi ca afara e primavara , astfel incat sa ne instraineze,etc...Hai ca am dat-o in alte alea :D

Link to comment
  • 2 years later...

Cu riscul de a-mi sarii lumea in cap ca am dezgropat un topic vechi de 2 ani zic si eu ceva :P

 

In situatiile de genul acesta omul da raspunsul optim de autoconservare.

Si va dau 3 exemple de astfel de raspunsuri optime. Avem 4 persoane.

 

1. Gigel

2. Ion

3. Gheorge

4. Vasile

 

Gigel ii injura de mama pe astia 3 (pe rand).

 

Ion alege urmatorul raspuns optim:

In loc sa-mi incord 42 de muschi ai fetei atunci cand ma incrunt mai bine incord doar 4 ai mainii si-i dau o palma la Gigel.

 

Gheorge alege urmatorul raspuns optim:

Ba pe a m****!

 

Vasile alege urmatorul raspuns optim:

De ce spui asta?

 

Raspunsul optim il alege fiecare in functie de ce i se pare mai potrivit personalitatii si modul cel mai simplu de a raspunde. Cele mai proaste decizii se iau atunci cand esti nervos si te grabesti sa dai raspunsul fara sa-l gandesti.

Link to comment

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 

×
×
  • Create New...