Turometru Pt Motor In 4 Cilindri Pe Tico

[Abram Burel]

Ha! Pai, cu 1,3 nu se poate! Concluzia este ca e bine sa nu te multumesti cu... putin, cateodata.

Care-i problema cu programarea. Avem pe-aici si asa ceva. Cand o sa vezi schema pentru 4/3 cu "discrete" (probabil vreo 3 integrate, e drept nu prea complicate), o sa ti se para mai frumos cu PIC. Mai vedem.

Dar sa revenim.

Avem schema de dublor si formele de unda.

Ca parametru de proiectare mai special este T2, care trebuie sa fie mai mic (cam jumatate din T1 la turatia maxima.

Sa zicem Rmax = 6000 rpm = 100 rps.

Obtinem frecventa impulsuri = 100 * 3 / 2 = 150 Hz

Si durata totala (sus/jos) a unui impuls = 1/150 = 6,6 ms

Presupunem ca T1 e cam 40% din durata totala a impulsului (nu stiu exact cat e in medie unghiul de "inchidere", dar cred ca e rezonabil asa).

Deci T1 = 2,5 ms.

Cu valorile de pe schema, R1, R2 si C1 ar trebui sa se obtina cam:

T2 = 0,6 ms.

Well, n-am experimentat pe viu schema (as putea, dar n-as avea cu ce sa masor/vizualizez), dar ar trebui sa nu fie probleme.

Astept sugestii, observatii, etc.

[pesteimputit]

ok..

se pare ca am o mare pb :">

nu sunt in stare sa intleg din schema aia ce este q1 si nici oc1

daca ma poti ajuta cu un rasp

[Abram Burel]

Q1 este tranzistor NPN. Tip indicat BC237, dar poate fi BC107, 108, 109, BC171, 172, 173, 174, 2N2222, in general orice tranzistor NPN de uz general. Il gasesti probabil la orice magazin de piese de pe Maica Domnului.

OC1 este optocuplor. Tipul indicat MB104, dar poate fi orice optocuplor cu tranzistor NPN (ala indicat e chiar destul de prost si vechi, facut in RDG pe vremuri). MB104 avea sigur peste drum de Conex, pe Maica Domnului (eu am intrebat de altceva si omul mi-a spus ca are d-ala).

[tolin]

Intreb si eu, sa ma aflu in treaba: a desfacut cineva turometrul ala sa vada cum e facut ? Poate-i mai simplu de modificat calea de 6 cyl.

[Abram Burel]

Eu unul nu (am desfacut) si nici nu am de gand. E posibil sa poata fi modificat destul de usor (si tot la fel de probabil mai greu de etalonat), dar mi se pare oarecum delicat ca de fiecare data cand cineva mai apuca de pe te miri unde cate un turometru sa stai sa vezi ce modificare sa-i faci exact modelului ala. De aici ideea cu adaptorul.

[alx]

Domnu Burel... domne, ce le ai...

In afara de piesa de pornire, defectul ei si rezultatul la care se va ajunge nu am priceput nimic (din cauza necapacitatii electronice in cenusiul meu).

Dar am inteles ca e chestii complicate ce merita nu numai ci si din partea celui ce beneficiaza de ajutor iar din partea noastra sincere si Tine-o tot asa!

[gelumitu]

Turometru

 

 

Turometrul descris in acest articol are o constructie simpla, folosind ca indicatoare LED-uri. El poate lucra si cand se foloseste aprinderea clasica si cea electronica. Turometrul are si posibilitatea masurarii turatiei la relantii.

 

DATE TEHNICE

Tensiunea de alimentare: 12 - 14 V

Limita de masurare - 6000 rot/min (1200 rot/min)

Precizia de masurare - 500 rot/min (100 rot/min)

Consum - 165 mA

 

Pentru ca montajul sa poata lucra si in cazul aprinderii electronice si in cazul aprinderii clasice, la intrare avem circuitul R1D1, care protejeaza montajul si limiteaza impulsurile la o valoare constanta. Apoi impulsurile sunt aplicate prin circuitul R2R3 in baza tranzistorului T1. Rezistorul R2 protejeaza baza lui T1, iar R3 blocheaza tranzistorul in momentul cunt pe baza nu exista impulsul pozitiv. Condensatorul C1 evita deschiderea tranzistorului la impulsuri cu frecventa mai mare de de 300 Hz, evitand posibilitatea deschiderii de catre impulsuri false care ar putea aparea la ruptor-distribuitor. Tranzistorul T1 formeaza etajul de comanda a circuitului integrat CL1. CL1 are nevoie pentru comanda de un impuls negativ care in cazul nostru se formeaza la deschiderea lui T1, cand C2 este pus la masa. Datorita faptului ca C2 este descarcat in starea de repaus a lui T1, apare pe terminalul 2 al lui CL1 un scurt impuls negativ si C2 incepe sa se incarce prin R5. La blocarea lui T1, C2 se descarca prin combinatia seric R5 - R4.

Dupa acest comutator de intrare urmeaza convertorul tensiune-frecventa format dintr-un circuit basculant monostabil si un circuit de integrare. Componenta de baza a circuitului basculant monostabil este circuitul bE555, care lucreaza cu o constanta de temporizare dictata de elementele C4 si R6 dupa formula t = 1,2 C4 x R6.

S-a ales constanta t=3,6 ms, care corespunde unei frecvente de aproximativ 280 Hz. Prin aceasta s-a micsorat riscul de comanda falsa. Condensatorul C3 se foloseste la filtrarea tensiunii interne de referinta a lui CL1. La iesirea lui CL1 este circuitul de intrare R7-C7, tensiunea pe C7 fiind direct proportionala cu frecventa de la intrare (turatia motorului).

Etajul urmator reprezinta etajul de afisare, care in functie de tensiunea pe C7 aprinde progresiv 12 LED-uri. Circuitul este montat dupa indicatiile din catalog. Rezistoarele R9 si R11 formeaza divizorul tensiunii de referinta pentru CL2.

In schema este reprezentata punctat posibilitatea conectarii in cazul cand vrem sa schimbam gama de masurare (pana la 1 200 rot/min), gama pentru reglajele de relanti.

Tensiunea de alimentare si tensiunea de referinta pentru CL2 sunt stabilizate cu dioda Zener D2 compensata termic de catre D3. Pentru functionarea circuitului basculant monostabil stabilizarea nu are nici un efect, ea fiind necesara pentru ca tensiunea de pe C7 sa nu depinda de tensiunea de alimentare.

 

REGLAJ

Pentru reglajul turometrului avem nevoie de o sursa de 12 V si un generator AF. Generatorul se leaga la turometru prin intermediul circuitului din fig. 2. In locul lui R9 se leaga un potentiometru semireglabil de 15 kW, care se va regla astfel ca LED-urile sa lumineze progresiv, conform tabelului.

----------------------------------

TURATIA f(Hz)

(rot/min)

----------------------------------

500 16,7

1000 33,3

1500 50,0

2000 66,7

2500 83,3

3000 100

3500 117

4000 133

4500 150

5000 167

5500 183

6000 200

----------------------------------

 

Tabelul este valabil pentru motoarele in 4 timpi (Dacia, Skoda etc.).

Dupa reglaj se masoara potentiometru semireglabil si se pune in loc un rezistor de acea valoare.

La fel se procedeaza si pentru reglarea lui R10 la turatia de relanti.

 

LISTA DE PIESE

R1=820 W; R2, R3=12 kW; R4=5,6 kW; R5=22 kW, R6=220 kW; R7=270 W; R8=120 W/0,5 W; R9=8,2 kW (vezi textul); R10=1,5 kW (vezi text), R11=15 kW; R12=10 W/2 W; R13=82 W; C1=150 nF; C2=22 nF; C3=10 nF; C4=20 nF; C5=20 mF/25 V; C6=20 mF/25 V; C7=200 mF/25 V; T1=BC108; T2=BC107; D1, D2=PL5V1Z; D3, D4, D5=1N4001; D6=PL12Z; CL1=bE555; CL2=A277D

 

Autor: ing. Dragos MARINESCU

 

Revista Tehnium 1/1989

 

[yo4hgx]

Generatorul se leaga la turometru prin intermediul circuitului din fig. 2

 

Nu ne dai si "circuitul din fig.2" - cum se leaga generatorul AF pentru etalonare?

 

Altfel, montajul pare mai mult decat interesant prin simplitatea sa.

 

Personal imi doresc nu un turometru in sensul larg inteles ci, o lumina de semnalizare care sa se aprinda la o turatie prestabilita astfel incat sa anunte fara sa trebuiasca sa'mi iau privirea de la drum atingerea (depasirea) unui anume prag de rpm. Se pot preseta astfel cateva turatii pt schimbarea vitezelor gen: economic, "sport", "insane"...etc.

[Uncle-Sam]

Ma gandeam sa pun un turometru de dacie pe tico. Daca nu ma insel, cand voi avea 1500rpm, el va indica 2000? As putea sa-i desenez alte gradatii eventual