Mafia Locurilor De Munca

[Newone]

Din experienta proprie:

 

Daca "ai pile" exista posibilitatea de a ocupa un job mai bine platit si a detine o pozitie mai avantajoasa in cadrul companiei mult mai repede decat in caz contrar; oricat de bun profesionist ar fi cineva "fara pile" in domeniul in care activeaza.

 

In general persoanele care ajung "cu pile" pe o anumita pozitie sunt de o prostie crasa (ex: ti-l inchipui pe fiul vreunui demnitar ca se duce la interviuri ca si tine?! ) sau ca are nevoie de prea multa carte ca sa treaca clasa sau sa termine o facultate.. [continua rationamentul].. insa sansele lui sa ajunga pe o pozitie de conducere/ bine platita sunt mult mai mari decat ale tale; iar cine chiar nu poate - a se citi "nu il duce capul" - se apuca de cantat).

 

Sunt putine companii in Romania (chiar dintre cele mari) care au un departament de HR in adevaratul sens al cuvantului (evaluarea unui candidat presupune mai mult decat testarea unor competente sau verificarea unor cunostinte - de multe ori "omul potrivit pentru locul potrivit" este ales de persoane cu cine-stie-ce dubioase calificari).

 

Concluzii:

Conform studiilor, pentru a reusi (profesional vorbind) in Romania este mult mai indicat sa.. ai pile decat scoala.

Oricine are mai putin de 12 clase (si nu numai) si nu are pile il sfatuiesc sa se gandeasca serios la emigrare.. acum, cat mai are timp si posibilitate (asta daca nu se complace in a trai dupa cum iti dicteaza guvernul si ai nostrii dragi conducatori).

[hades]

Lucrurile nu stau chiar asa. Ceea ce vreau sa spun este ca in mare parte aveti dreptate, dar nu intotdeauna este asa. Eu, de exemplu, am venit din Constanta pentru un job aici, in Bucuresti. Am aplicat de acolo, am fost chemat la interviu, apoi rechemat si in final admis. Si asta tot intr-o companie de telefonie mobila. Nu aveam pe nimeni acolo, nu cunosteam pe nimeni in Bucuresti macar. Iar acum, cand asteptarile au crescut, cand cariera a devenit si mai importanta, am aplicat din nou la un job oferit de catre o mare companie. Am fost chemat la un interviu, maine urmeaza cel de-al doilea. Am incredere si va sfatuiesc sa aveti si voi. Cunosc acum zeci de cazuri de oameni incapabili si pusi pe un anumit post pe baza relatiilor, dar mai devreme sau mai tarziu cred ca vor veni altii care le vor lua locul. Cred in competenta, poate sunt un sentimental...

Si, bine zicea Liliana, cred, mai sus: aveti grija ce va doriti. Nu intotdeauna la pomul laudat trebuie sa te duci cu sacul.

[george03]

Doamne fereshte ... daca ar fi intotdeauna cum am zis eu mai sus ... eram deja la banane in Congo .

 

Pana nu demult credeam si eu in competenta ... eventual rasplatita etc. da' m-am fript de atatea ori incat ... m-am lasat pagubas. Este adevarat ca am avut niste "mici" probleme in domeniile in care doream sa ma angajez (mai putin la faza cu telefonia mobila unde chiar cereau un inginer mecanic ... si asta eram).

In general am mers pe posturi in IT ... da' pe diploma mea scrie cu totul altceva (adicatelea TCM). Nici maca dupa ce am facut o postuniversitara de 2 ani pe informatica ... care cica m-a recalificat ... tot ciuciu. Un pushtan care abia a absolvit AC-ul (asa se chema pe vremea mea ... acu nu mai stiu cum ii zice) are mai multe sanse decat mine ... desi mai stiu cate ceva ... si am si vechime ca analist-programator/inginer de sistem/etc. Asta e motivul pentru care m-am jurat sa ma mai angajez la altu' doar de-oi ajunge muritor de foame. Pana atunci ... sunt singurul meu stapan (adica eu comand ... eu execut).

[liliana]

[@ Newone: Sunt putine companii in Romania (chiar dintre cele mari) care au un departament de HR in adevaratul sens al cuvantului (evaluarea unui candidat presupune mai mult decat testarea unor competente sau verificarea unor cunostinte - de multe ori "omul potrivit pentru locul potrivit" este ales de persoane cu cine-stie-ce dubioase calificari).]

 

Nu prea; pentru marile companii multinationale recrutarea personalului este f. importanta, nu o formalitate. Cand m-am angajat la compania despre care am vorbit mai devreme, primul interviu l-am avut cu seful departamentului de HR, care nu era roman, apoi cu Managing Director-ul sucursalei Romania (care nu era roman) si, in final, a venit de la Viena, special pt.mine si cel cu care ajunsesem in finala, responsabilul de zona (care, bineinteles, nu era roman). Sa fim bine intelesi, problema de adaptare a fost a mea, ca doar nu era ditamai compania sa-si schimbe modul de lucru si procedurile pentru ca ma stresau pe mine. Spun ca trebuie sa te gandesti bine cand faci un pas de genul asta pentru ca munca la o companie multinationala inseamna "un pic" de sclavie si, daca nu te poti adapta, risti sa iesi cu oarece complexe si probleme psihice dupa o asemenea experienta. In ceea ce ma priveste, dupa ce am renuntat la job, am mai avut curajul de a aplica pentru o bursa in State si, selectia fiind facuta de americani, am si obtinut-o. Fara pile sau alte prostii!

Si in State nu mai era sa mor de inima, ca acolo nu se omoara chiar asa cu munca cum ne-o cer noua, aici.

 

[@Newone: Concluzii:

Conform studiilor, pentru a reusi (profesional vorbind) in Romania este mult mai indicat sa.. ai pile decat scoala.]

 

Gresit. Cunosc o multime de oameni care au reusit singuri. Si altii, care pornind de la premisa ta, s-au blazat, au devenit din ce in ce mai carcotasi, s-au izolat. Sigur ca e mult mai usor sa-ti gasesti un job daca esti f. bun intr-un domeniu concret; un softist bun, un medic bun, un arhitect bun isi gasesc mai usor de lucru decat specialistii in marketing, vanzari, PR. La acestia din urma mai conteaza si relatiile, caci un candidat care are conexiuni in departamentele de achizitii ale unor institutii publice ofera mai multe sanse de sporire a vanzarilor unei companii de tehnica de calcul (de ex), decat unul care a terminat Electronica cu 10.

 

Incercati si pe e-jobs si ajutati CV-ul si cu o scrisoare de intentie in care sa puteti arata in ce fel veti aduce un plus de valoare companiei la care vreti sa va angajati. Bafta multa si nu renuntati!

[mr_]

Hai sa dau si eu un contraexemplu, cu pilele.

Dintre absolventii unei facultati destul de exclusiviste (cam 20/an, nu zic care cativa cu pile babane aveau deja contract cu o intreprindere serioasa, cu capital strain (nu zic care ). Firma le acorda burse in timpul studentiei iar ei trebuie sa lucreze acolo 5 ani.

Dupa absolvire, cei cu pile s-au angajat deci pe perioada minima de 5 ani la respectiva companie. Restul, adica amaratii, au fost aproape toti luati pe sus de o companie de proiectare si trimisi in Portugalia in niste conditii foarte interesante. Iar pilosii isi dau acum cu tesla-n...

[Newone]

[@ileana: Nu prea; pentru marile companii multinationale recrutarea personalului este f. importanta, nu o formalitate. Cand m-am angajat la compania despre care am vorbit mai devreme, primul interviu l-am avut cu seful departamentului de HR, care nu era roman, apoi cu Managing Director-ul sucursalei Romania ..]

 

Nu cred ca este ok sa generalizezi situatia prin prisma propriei experiente. De altfel eu afirmasem ceva de genul "Sunt putine companii in Romania ..".

In rest.. sunt de acord cu tine - mai ales la partea cu "un pic de sclavie".

 

 

[@ileana: Gresit. Cunosc o multime de oameni care au reusit singuri.]

 

Si eu cunosc oameni care au reusit singuri dar in opinia mea asta nu schimba situatia ci dimpotriva - sunt exceptia care confirma regula.

Sa nu-mi spui ca tu consideri ca in aceleasi conditii o persoana cu studii (a se citi bine pregatita) si una "cu pile" au aceleasi sanse de a accede pe o pozitie. De altfel, chiar si in "domeniile concrete" despre care vorbesti tu se intampla ca persoana "cu pile" sa aiba mai multe avantaje - spre ex. un medic bun are mai putine sanse de a ajunge acolo unde vrea decat unul "cu pile", nu crezi?

 

mr_: Ceea ce ai povestit tu este un caz fericit..

[florinbad]

Hai sa va povestesc cum recruteaza personal Oriflame: in perioada master-ului (2004-2005) am cunoscut un coleg a carui fata tocmai terminase ziaristica (sefa de promotie) si urma sa sa angajeze la TVR.

Oriflame-ul, motivând ca a câstigat foarte multi bani in 2004, a organizat o mare receptie la care au fost invitati numai cei mai buni absolventi de facultate din toate universitatile (particulare sau de stat) din tara. Motivatia lor a fost o banala “sponsorizare” a acestor tineri, care meritau si ei o distractie si nicidecum o recrutare de personal.

Toate ca toate dar in timpul receptiei, total nevinovat, diverse persoane intrau in dialog cu acesti tineri si îi intrebau tot felul de nimicuri, de la hobby-uri, sperante viitoare, carti citite, filme vazute, intrebari ciudate de tipul “ce-ai face daca ai fi presedintele unei companii” etc.etc.etc.

Receptia s-a terminat si toata lumea a plecat acasa fericita si cu lacrimi pe obrajori. Peste 3 saptamâni, fata colegului s-a trezit acasa cu o invitatie din partea Oriflame-ului, de a vizita sediul acestei firme. Fata s-a dus acolo si apoi a aflat ca fusese “recomandata” de cineva pentru un post destul de important in cadrul companiei, care nu avea nici o legatura cu facultatea de ziaristica, un post remunerat cu 1.400 de euroi! “Bine-bine, a ciripit fata, dar eu am terminat ziaristica!” “Si ce daca?” I s-a raspuns. “In fisa noastra corespundeti postului oferit de noi!” Fata s-a uitat pe fisa si, printre altele, a regasit întrebarile ciudate puse de diverse persoane la amintita receptie, precum si raspunsurile ei!

Acum va întreb: a acceptat postul ?

[Tommy]

intrebarea e mai mult decat simpla

[florinbad]

Ba nu! Fata a zis ca n-a facut 4 ani de ziaristica, ca sa vânda cosmetice prin tara!

Acum lucreaza la TVR, pe euroi mai putini ...

[Newone]

...Peste 3 saptamâni, fata colegului s-a trezit acasa cu o invitatie din partea Oriflame-ului, de a vizita sediul acestei firme. Fata s-a dus acolo si apoi a aflat ca fusese “recomandata” de cineva pentru un post destul de important in cadrul companiei, care nu avea nici o legatura cu facultatea de ziaristica, un post remunerat cu 1.400 de euroi! “Bine-bine, a ciripit fata, dar eu am terminat ziaristica!” “Si ce daca?” I s-a raspuns. “In fisa noastra corespundeti postului oferit de noi!” Fata s-a uitat pe fisa si, printre altele, a regasit întrebarile ciudate puse de diverse persoane la amintita receptie, precum si raspunsurile ei!

Acum va întreb: a acceptat postul ?

 

Atentie! A nu se confunda head hunting sau executive search cu... angajarea "prin pile".

[Lucian79]

Mai fratilor .. sa nu mori de ciuda ?!. Dupa ce am renuntat la idea, ca voi mai fi sunat de vreuna din firmele la care am participat la interviu, si-am intrat in perioada de proba la o firma azi, intr-o singura zi am fost sunat de 3 firme ptr al 2-lea interviu. Treaba-i asta ? Dupa mai bine de o sapt. jumate te suna si te programeaza ptr al 2 interviu. Cum naiba sa trag chiulu' din primele zile de munca la? Damnnnnnn

[Newone]

Legile lui Murphy functioneaza si in cazul tau..

) ) )

[Tommy]

intrebarea e mai mult decat simpla

 

Ba nu! Fata a zis ca n-a facut 4 ani de ziaristica, ca sa vânda cosmetice prin tara!

Acum lucreaza la TVR, pe euroi mai putini ...

 

 

raspunsul meu nu a fost da

 

@florinbad: eram sigur de raspuns din felul cum ai pus intrebarea

de regula se accepta slujba propusa de firma aia de cosmetice invechite

din moment ce ai pus intrebarea, si din felul in care ai formulat-o..

era clar ca nu o acceptase.

am tinut cont si de varsta fetei.. e inca o varsta curata a viselor,

insa doar pentru unii din pacate, pentru ea am tras concluzia ca da.. (sefa de promotie, etc)

 

acuma greu de spus daca e aia buna sau aia rea, timpul o va spune

Edited February 3, 2006 by Tommy