masterbobs Posted February 11, 2006 Share Posted February 11, 2006 As mai adauga si faptul ca trebuie facut si in ordine...adica sa se inceapa cu traseele turistice marcate...si asta vara...sa se treaca la crestele marcate(tot vara) apoi incet incet cate o vale alpina... Dupa vreo 3-4 ani sa urmeze escalada si alte extreme... Link to comment
mr_ Posted February 11, 2006 Share Posted February 11, 2006 @Masterboobs Am intrebat pentru ca o colega rusoaica a incercat, insa a renuntat datorita vremii. Privit pe hartie pare fezabil intr-un week-end prelungit (numai urcarea). Stiu ca nu ai exagerat cu timpul. Saptamana trecuta, in traseu de 12km cu 400m prapaditi diferenta de nivel mi-a luat 6 ore... drept, cu persoane de sex frumos alaturi Poate reusim sa ne strangem o gasca la vara... unii cu experienta, unii cu vointa. Si sa incercam ceva exotic dupa o perioada de antrenament... ce ziceti? Link to comment
MethodRO Posted February 11, 2006 Author Share Posted February 11, 2006 Eu unu ma bag. De ce nu? Ar fi interesant! Link to comment
masterbobs Posted February 11, 2006 Share Posted February 11, 2006 (edited) Pai imposibil nu ar fi... doar ca trebuie multa munca de comunicare,organizare,cunoastere si cercetare...facuta de cineva...cine se ofera ca eu unul am renuntat de ceva vreme sa mai mobilizez oamenii..doar in concedii ma mai apuca zorul asta. Dar daca se apuca cineva concret de asa ceva se poate baza pe sprijinul meu... PS1 ma bag si eu... later edit PS2 As avea si eu o propunere... As merge inca o data in Cheile Nerei dar de aceasta data le-as strabate pe apa...chiar daca as folosi si o camera de tractor si tot le-as face pe apa...Se baga cineva? ca este in cazul de fata o "expeditie" pentru cel putin 8 persoane... daca vreti dau mai multe detalii... doar un semn sa imi dati! Edited February 11, 2006 by masterbobs Link to comment
mr_ Posted February 11, 2006 Share Posted February 11, 2006 Trebuie sa incercam sa stabilim din timp, incat sa avem timp sa luam ok-urile de la sefi si eventual de la consoarte... Sau se poate discuta si de expeditii mixte? Link to comment
masterbobs Posted February 11, 2006 Share Posted February 11, 2006 Pentru nevasta mea pot garanta ca "duce" pana la 12 ore vara. Si neaparat o sa vina cu mine acolo. Daca e prea greu va ramane la cort singura. Link to comment
roberth Posted February 11, 2006 Share Posted February 11, 2006 Poate am fost prea putin in partea de N a Carpatilor (acolo unde se agata harta in cui) si nici in apuseni. Offf, Apusenii... parerea mea este ca, parafrazand o celebra fraza, poti spune: " Vedi Apusenii e puoi mori . " Ma rog, sau cam asa ceva... Link to comment
masterbobs Posted February 11, 2006 Share Posted February 11, 2006 Ai vazut cum este in Cheile Nerei...macar din poza? Sau rezervatia Beusnitei? dupa ce le-am vazut nu am mai vrut sa mor linistit ci sa le revad! >- Link to comment
mr_ Posted February 11, 2006 Share Posted February 11, 2006 A mea nu garantez inca nimic.. insa e hotarata sa-si gaseasca forma fizica, asa ca cine stie... O testez eu pana atunci cate ore duce... Nu va ganditi la prostii Link to comment
Vlad Posted February 11, 2006 Share Posted February 11, 2006 Cheile Nerei..peisaj de vis..si atata salbaticie nu am vazut nicaieri..am avut placerea sa le fac pe apa...cu niste prieteni...eu eram la inceputuri..so eram un fel de turist plimbat de ghizi Link to comment
dreamlike Posted February 11, 2006 Share Posted February 11, 2006 Interesante propuneri insa nu stiu ce sa zic - neveste?? Nu sunt un misogin insa n-am mai urcat cu rucsacul in spate de ani buni si nu stiu daca as mai rezista la o "tura"... Link to comment
mike.omega Posted February 11, 2006 Share Posted February 11, 2006 Oameni buni, echipament de vara! Iarna prefer sa stau in casa la caldura sau sa cobor in fata blocului si sa ma lupt cu nametii din parcare Link to comment
roberth Posted February 11, 2006 Share Posted February 11, 2006 il aveam pe aici prin casa... nimic spectaculos, dar bun la casa omului. alpinet_ghidul_drumetiilor_montane.pdf Link to comment
yir Posted February 11, 2006 Share Posted February 11, 2006 Cheile Nerei, no comment... http://www.mielu.ro/munte/2004/nerei/index3.html Link to comment
MethodRO Posted February 15, 2006 Author Share Posted February 15, 2006 Daca e cineva interesat de harti montane (cu treseele marcate) PM si i le trimit in mail. Link to comment
aztec Posted February 15, 2006 Share Posted February 15, 2006 ai si altele decat cele care sunt puse pe topicul asta.. http://www.daewooclub.ro/forum/index.php?s...c=3631&hl=harti Link to comment
MethodRO Posted March 23, 2006 Author Share Posted March 23, 2006 De acum incolo am sa postez in acest topic sfaturi despre cum se pregateste echipamentul pt alinism! Am sa incep cu pregatirea rucsacului. Sunt multi factori care influenteaza modul de a iti "face" rucsacul, asa cum de altfel s-a spus pe lista. Conteaza sa se atinga obiectivele, si anume: - sa iti incapa in rucsac lucrurile pe care vrei sa le duci cu tine - sa nu te jeneze la spate - sa stea fix rucsacul si lucrurile din el (sa nu balangane) - sa fie cu centrul de greutate pe cat posibil deasupra centrului de greutate al corpului tau, ca sa nu te traga lateral sau pe spate - sa nu aiba centrul de greutate foarte sus ca la o dezechilibrare sa nu te "tranteasca" - sa fie aranjate lucrurile in interior astfel incat sa arate pe exterior cat de cat estetic si mai ales sa nu fie impuns / taiat rucsacul de lucruri ascutite / taioase din el - sa nu se sparga / indoaie / strice / striveasca lucrurile mai fragile din rucsac (deci sa nu fie puse la fund sau in alte locuri expuse) sau se curga ceva din ele - sa ai la indemana lucrurile care iti trebuie peste zi, sa poti ajunge la ele fara sa desfaci tot rucsacul - sa nu ti se ude lucrurile din rucsac daca ar fi sa fie pus cu fundul in balta / pe ud sau sa il ploua etc. - sa nu ti se ude / murdareasca / imprastie lucrurile daca totusi trebuie sa scoti la un moment dat repede ceva din rucsac de la fund / din adancime undeva pe traseu - sa ai unde sa iti bagi lucruri care la inceput nu sunt in rucsac (ex. haine de pe tine daca te incalzesti pe drum, pelerina / poncho daca il dai jos...) - altele eventuale (nu imi trec acum prin minte). Ca sa vezi cum anume sa atingi obiectivele astea, trebuie sa tii cont de multe categorii de factori: 1. Lucrurile care vor trebui luate cu tine: - care lucruri sunt voluminoase si care sunt mici (cele mici pot fi puse in multe locuri, pot fi varate printre / pe langa cele voluminoase....) - care lucruri sunt deformabile (ex. haine) si care sunt tari (cutii de metal, PET cu apa...) sau nu sunt de dorit sa fie deformate (paine, harta, ochelari...) - care lucruri "inghesuibile" (ex. haine) si care nu trebuie presate fiind fragile (ochelari, ap. foto...) - care lucruri e proabil sa le folosesti des pe parcursul zilei (ex. mancare, apa, harta, ap. foto, hanorac, pelerina...), care rar sau poate deloc si care aproape sigur deloc pana seara cand pui cortul sau ajungi la cabana / gara / masina etc. - care lucruri trebuie sa le poti lua f. repede ex. pelerina, ap.foto, si care iti poti permite sa "sapi" un timp dupa ele - care lucruri se pot pune in interiorul rucsacului si care nu e posibil sau nu e recomandabil sau nu merita (in mod sigur nu bagi in rucsac pioletul, de regula nici coltarii, eventual lasi si izolirul pe exterior... pelerina uda....) 2. Caracteristicile rucsacului: - Ce volum total are - Daca, cat si cum e compartimentat - Daca si ce buzunare are - cate, unde sunt plasate, volum, cat de larga e gura lor - Ce posibilitati de prindere obiecte pe exteriorul rucsacului ai (chingi laterale, elastice, gaici / urechi, clape, sub capac etc. etc.) - Ce sisteme de acces are (doar pe la gura, sau si pe la fund, sau si fermoar lateral etc. - Ce forma are (cat de "lung" sau "patratos", cat de cilindric sau paralelipipedic... etc.) 3. Pentru ce durata iti faci rucsacul: - una e sa ti-l faci pe o zi intreaga si alta e sa il faci pe cateva ore... - una e sa iti faci bagajul pt o zi si alta e sa iti iei lucruri pe o saptamana sau 10 zile sau perioada mai mare... 4. Factori legati de sezon si vreme: - una e sa iti faci rucsacul pt o tura vara pe vreme buna (cand probabil nu vei avea de scos / bagat in el in cursul zilei decat f. putin ex. apa, mancare, maruntisuri...) - alta e sa ti-l faci pt un traseu cand e frig / ud si se tot schimba vantul / temperatura si deci va trebui destul de des sa te imbraci / dezbraci - poti fi in tricou si peste jumatate de ora sa iti trebuiasca polar si hanorac si caciulita si manusi (iarna sau pe vreme rece sau vant f. puternic) sau pelerina etc. (cand tot vin ploi si iar se opresc....) mai ales daca traseul are zone ferite alternand cu zone expuse 5. Factori legati de stilul de mers ca ritm / constanta / pauze: - una e sa iti faci rucsacul pt o tura in care pleci cand se crapa de ziua si / sau pui cortul / ajungi la cabana sau gara / masina pe intuneric (si deci probabil dimineata cand se face cald la un moment dat trebuie sa te dezechipezi si sa iti bagi in rucsac gramada de haine respectiv seara la un moment dat sa te imbraci bine desi continui sa mergi) si alta e sa ai conditii aproximativ constante in deplasare... - una e sa faci doar pauze scurte in care sa mananci putin si sa bei ceva, si alta e sa faci pauza de amiaza lunga de 1-2-3 ore in care daca nu e f. cald va trebui sa te imbraci bine ex. iarna sa iti iei pufoaica... - una e sa iti faci rucsacul pt o tura in care vei merge constant, cu grija, cu sprijin bun (ex. traseu nealunecos, mers cu bete telescopice / de schi, fara graba) si alta e sa ai zone in care e probabil sa mai aluneci sau sa te dezechilibreze vantul sau sa trebuiasca sa mergi la vale in mare viteza ex in salturi / fuga (cazuri in care nu poti risca sa ai centrul de greutate al rucsacului plasat prea sus ca risti o tranta urata...) 6. Factori legati de ce conditii ai la impactetare si respectiv despachetare: - Daca ai loc berechet sa il faci / desfaci in voie sau sau loc putin ex. in cort / refugiu / dormitor aglomerat de cabana... - daca loc ar fi dar e ud sau murdar pe jos (poti insa pune o folie daca doar asta e problema) - daca esti afara si e vant puternic sau ploaie / viscol etc. deci nu iti prea poti permite sa il faci pe indelete, "stiintific" ca se uda lucrurile din el sau ti le ia vantul... - daca ai lumina buna sau doar vreo lanterna chioara sau lumanare sau nu ai lumina deloc si trebuie sa faci / desfaci rucsacul pe intuneric sau la lumina lunii... (E bine sa fii in stare sa faci asta, ca poti ajunge in situatii neprevazute sau poti sa fii nevoit sa faci asta pt a nu ii deranja pe altii care dorm....) - daca ai timp destul la impachetare / despachetare sau trebuie sa o faci in graba sau mare graba Atentie! Trebuie sa tii cont si de probabilitatea de a trebui sa iti despachetezi rucsacul pe drum in cursul turei in mod neprogramat... 7. Factori legati de sectiunea prin care trebuie sa treci pe traseu (latime, inaltime, panta...): Daca e prin loc "liber" unde nu prea conteaza cat de mare e rucsacul si ce forma are, sau dimpotriva sunt zone cu constrangeri din punctul asta de vedere: - daca trece prin padure deasa sau cu crengi care atarna spre pamant (ex. iarna!) sau jnepenisuri (in cazul asta eviti rucsac prea inalt sau care are chestii care se pot agata sau sfasia ex. piolet cu coada in sus, schiuri pe lateral, izolir pe exterior....) - daca vei trece prin locuri stramnte ex. intre stanci, sau daca mergi in tren si trebuie sa treci pe coridorul stramt aglomerat (in cazuri din astea renunti la buzunare laterale montate / pline sau cu izolir sau altceva montat pe lateral) - daca ajungi sa te freci de oameni si deci ai putea sa ii ranesti daca ai pe exteriorul rucsacului chestii ascutite si neprotejate ex. coltari, piolet... - daca ai coborari sau urcari f. abrupte poti avea probleme mari daca rucsacul e prea mare antero-posterior sau prea inalt sau atarna de el lucruri etc. 8. Factori legati de unde se va afla rucsacul Una e sa faci rucsacul astfel incat sa stea tot timpul la tine in spinare sau pe jos vertical langa tine, si alta e sa il faci pt cazuri cand va fi manevrat de altii, bruscat, culcat, stivuit prin portbagaje de autobuz sau prin trec sau gramada in vreu camera de cabana sau in vreun fund de microbuz sau masina de "rechin" (cazuri in care trebuie sa nu ai nimic fragil neprotejat si absolut nimic ce poate risca sa se verse...) * * * Lista de factori de care trebuie tinut cont ar putea continua... In plus trebuie sa tii cont mereu de posibilitatea de a interveni factori neprevazuti... Si sa nu uiti ca e esential sa ai seara haine uscate si sac de dormit uscat, mai important decat sa ramai tu uscat si curat in timpul zilei. Deci daca nu poti proteja adecvat de apa / noroi si pe tine si rucsacul, rucsacul are prioritate absoluta! Ideal e sa ai totul in pungi groase / saci rezistenti de polietilena ca 99% din rucsaci nu sutn nici pe departe impermeabili desi par... Mai ales daca ajung sa cada in apa sau sa stea in ploaie torentiala... Poti si sa bagi in rucsac un sac mare gros de polietilena si apoi sa bagi restul lucrurilor... Dezavantajul e ca poti umbla in el numai pe la gura, nu si pe la fermoarele de la fund sau din lateral... Link to comment
MethodRO Posted March 23, 2006 Author Share Posted March 23, 2006 Saci de dormit Motto : "...de multe ori , performantele alpine sunt invers proportionale cu echipamentul... " )) citat din Reinhold Messner Sacii de dormit se pot clasifica dupa mai multe criterii : 1.Temperatura minima la care rezista 2.Materialul cu care sunt umpluti 3.Forma 1.In functie de temperatura minima la care individul care doarme in ei rezista , se impart popular , in 2 mari categorii : in saci de vara si saci de iarna .Mult mai corecta ar fi o clasificare similara cu cea a corturilor , adica de 1 sezon( vara ) , de 3 sezoane ( primavara , vara , toamna ) , de 4 sezoane ( iarna ) , de 5 sezoane sau de expeditie ( extrem ).De mentionat ca orice sac are niste limite de toleranta la temperatura , care daca sunt depasite , se pierde senzatia de confort si starea de odihna si refacere a organismului lasa de dorit.Aceast aspect este valabil si daca dormi vara intr-un sac de expeditie la + 20 de grade ( si nu poti adormi de cald , ai senzatie de discomfort...) , dar si in situatia opusa cind dormi iarna intr-un sac de vara , sa zicem care are extremul la -5 si afara sunt -20 ( este evident ca iti va fi frig si nu numai atit...). Pe sacii de dormit , mai ales pe cei de firma este mentionata scala proprie de temperatura.Aceasta trebuie sa contina : temperatura maxima peste care exista senzatie de disconfort ( acesta este aspectul cel mai putin important , deoarece daca ti-e prea cald , deschizi fermoarul sacului ) , temperatura minima rezonabila , adica acea temperatura care corespunde unei utilizari normale pentru un individ cu o buna conditie fizica , temperatura minima extrema care corespunde acelei temperaturi la care sacul nu te mai protejeaza , deoarece competentele sale sunt depasite... Exista si firme care impart scala de toleranta mai detailat , respectiv : zona de comfort , zona tinta ( are o fluctuatie maxima de +/-10 grade F , unele femei pot avea probleme cu frigul chiar in aceasta zona fata de barbati si functie de metabolism ) , zona extrema si zona de risc. Aici trebuie facute citeva precizari , unii producatori si vanzatori ( mai ales in Romania ) fie din ignoranta , fie din mercantilism ( ca sa nu zic rea vointa ) dau temperatura minima extrema drept temperatura minima rezonabila , si nici macar in forma aceasta ; de obicei afirma ca la temperatura minima extrema se afla confortul.Mai afirma ca sacii lor sunt testati si ca rezista la - X ( multe ) grade etc.Daca intrebi cum au fost testati , ti se raspunde ca a dormit un Gicu Virilu , nu stiu unde , cu ei ( probabil pe balcon ) si a fost o.k. Nu intru acum in detalii asupra modului cum sunt testati sacii de dormit , cineva pe lista a amintit mai devreme cum si in buna masura are dreptate. Inca un aspect important , exista persoane care datorita metabolismului lor natural au senzatie de frig la temperatura minima rezonabila , dar in acest caz nu este de vina sacul , ci omul... Cateva temperaturi minime extreme de referinta pentru diverse categorii de saci : -sac de vara/-3 , -5 grade -sac de 3 sezoane/-10 grade -sac de iarna/-15 , -25 grade -sac de expeditie/-30 , -45 grade Bineinteles este vorba de grade Celsius. 2.In functie de materialul care umple sacii de dormit se impart in 3 categorii : -cu fibre sintetice -cu puf-cu puf -mixti Sacii din fibre sintetice ( polarguard 3 D , polarguard HV , LCW etc. ) , au putere mare izolanta , au o mare rezistenta la umiditate , se usuca rapid , sunt mult mai usor de intretinut decit un sac cu puf , au o viata mai lunga , pret mai mic. Sacii cu puf sunt umpluti cu un puf de gisca selectat de pe fundul si burta gastei.Unele firme folosesc un amestec de puf de gisca cu puf de rata intr-o proportie care fluctueaza de la 70-90% puf de gisca si 30-10% puf de rata.Puful de rata are mai multa consistenta si mentine umflat sacul de dormit.Puful este selectat , sortat, spalat , uscat , dezinfectat si tratat cu produse si masini specifice , pentru a se obtine cea mai buna calitate posibila. Sacul trebuie sa aiba obligatoriu cusaturi "calde" , tip fagure. Mai exista unii care ( se ) intreaba daca exista saci sau pufoaice cu puf de pinguin... Ei bine , nu prea exista...la ora actuala pinguinul este mai bine ocrotit decit omul , exista plaje unde pinguinii sunt paziti de armata ! Sacii cu puf au avantajul ca se incalzesc instant ( bineinteles si in functie de materialul folosit la interior ) , mentin cu succes caldura , se comprima foarte bine , sunt gomflabili peste 100%.Dezavantaje : se uda mai usor decit cei sintetici si se usuca mai greu , sunt mai dificil de intretinut , puful se toaca in timp , au un pret ridicat , unele tipuri de puf sunt tratate antibacterian in asa fel incit in timp se autodistrug... In principiu acest tip de sac este folosit in expeditii , mai bine zis era ( acum a inceput sa piarda teren ) , cei mai vestiti fiind sacii Valandre care rezista cu succes la temperaturi de pana la -45 de grade Celsius. O aparitie mai noua si totodata mai greu de procurat sunt sacii cu umplutura mixta , puf si polarguard 3 D , tip Marmot , Mountain Hardwear, etc. 3.Forma : -sarcofag ( mumie , cel mai des intilnit tip de sac ) -tip cuvertura ( vechii saci romanesti cu bevatex , care daca le desfaci fermoarul se fac ca o plapuma , pe cale de disparitie , sunt folositi preponderent vara ) -tip cuvertura cu gluga sau croiala mai inalta pentru cap , idem cu cei mentionati anteriori -diverse forme care mai de care , mai comice sau aberante , care nu merita mentionate... 4.In principiu orice persoana care merge regular la munte , trebuie sa posede 2 saci : unul de iarna si unul de vara.Atunci cind aveti de ales intre 2 saci care au temperatura extrema la fel , alegeti-l pe cel mai putin voluminos si cu greutatea cea mai mica. Atunci cind stringeti sacul de dormit aveti grija ca partea unde se afla capul sa ramina la urma , pentru a iesi aerul pe acolo , in acest fel obtinindu-se o buna comprimare.Pentru a obtine un volum si mai mic puteti folosi un sac de compresie ( din comert ) in cazul in care husa sacului vostru nu este prevazuta cu chingi de compresie. Personal recomand saci de dormit umpluti cu polarguard 3 D , ai firmelor de top , cu urmatorul amendament : volumul cel mai mic la temperatura cea mai scazuta.Asta inseamna si pret maxim.De regula ce gasim in magazinele noastre (produs occidental ) este scump , voluminos si greu-vezi sacii Vaude.Probabil ca cea mai buna alegere pentru buzunarul romanesc este modelul de virf al sacilor cu puf autohtoni sau sacii sintetici North Land. Firme straine recomandate : Valandre , The North Face , Mountain Hard Wear , Ajungilak , Vango , Rab , adica firme care isi respecta clientii... Tineti cont tot timpul ca suntem prea saraci sa ne luam lucruri proaste si ca atunci cind vrem sa achizitionam ceva , aceasta fapt trebuie sa reprezinte o investitie , nu o cheltuiala... Link to comment
MethodRO Posted March 24, 2006 Author Share Posted March 24, 2006 Ghid de trekking Ghid de(-spre) trekking Desi pronuntia ne duce cu gindul la celebri track-eri americani (cautatorii de urme), trekking-ul isi are originea in Africa si semnifica in general, in functie de zona, o calatorie, pe jos sau cu carul cu boi, o migratie. Conform "Codului Muntelui" adoptat de Adunarea Generala UIAA, retinem ca trekking-ul nu este altceva decit mersul in zone montane prealpine si alpine, catre cabane, trecatori, virfuri sau alte puncte de atractie. Cu alte cuvinte, o plimbare de mai multe zile in zona inalta a muntilor, in special in afara potecilor batute/marcate. Este cea mai raspindita forma de "alpinism", desfasurat in zone accesibile, fara a fi necesara folosirea mainilor (hiking). Noi ii putem spune simplu, mersul pe munte, sau drumetie si desigur, nu cred ca este straina nici unei persoane care acceseaza acest site. Desigur, UIAA a adaptata definitia la aria de desfasurare a activitatii sale - muntele. Intr-o acceptiune mai larga, insa, si mai ales pentru vestici, trekking-ul nu tine de o zona de relief anume, ea putindu-se desfasura nu numai in munti, dar si in deserturi, podisuri inalte, jungla, etc. Desi am putea sa-i spunem romaneste,"drumetie", voi folosi in continuare termenul de trekking, atit pentru ca este utilizat de autorul tradus, cit mai ales datorita faptului ca are o deosebire esentiala fata de drumetiile noastre: anume ca se desfasoare in zone neumblate. In orice caz, nu cred ca o tura de 4-5 zile in apuseni sau fagaras nu se poate numi trekking, doar pentru ca se desfasoare pe trasee mercate. Important: Acest ghid infatiseaza anumite elemente si informatii ce constituie bazele trekking-ului. Nu este ceva extrem de riguros si nu stabileste reguli batute in cuie ci mai degraba un set de sfaturi bazate pe observatii si experienta. Nu va bazati numai pe el pentru ture serioase de trekking si totdeauna adunati informatii si de la cei mai experimentati, salvamont, ghizi montani, etc. Ghidul se adreseaza mai ales incepatorilor si nu are pretentia sa dea nimanui lectii de trekking. Desigur, poate fi completat, in multe privinte. Planificarea turei Indiferenta daca doriti sa traversati Antarctica sau sa faceti doar o plimbare in padure, planificarea turei este la fel de importanta: va elimina cit mai multe din lucrurile neprevazute si va va permite sa aveti o calatorie placuta. 1. Stringerea de informatii Primul pas in planificarea unei ture de trekking este adunarea informatiilor. - harti, ghizi, carti pot fi gasite in librarii sau in agentii turistice (la noi mai putin in agentii). - de cele mai multe ori, insa, informatiile cele mai valoroase si precise se pot aduna de la oamenii umblati in zona respectiva, sau cluburi montane. - informatii despre starea vremii se pot lua de la posturile locale sau nationale de TV si radio sau de la cineva care locuieste in zona. Internetul ofera informatii valoroase, focalizate pe zona dorita. Totusi, inainte sa plecati de acasa, nu uitati sa priviti si cerul. O mare grija trebuie acordata gasirii unor harti precise si fara erori, precum si a unor date meteo corecte. Informatiile imprecise, incomplete sau eronate va pot conduce in situatii extrem de periculoase. Retineti: cu cit adunati mai multe informatii, cu atit este mai bine. 2. Intrepretarea hartilor Harta este un desen care reda prin simboluri conventional stabilite, o parte din suprafata terestra. Harta contine foarte multe informatii necesare unui trekk-er: distante, altitudini (implicit diferente de nivel), morfologia terenului, constructii si majoritatea cailor de acces (drumuri principale/secundare, cai ferate, carari, etc). O harta are urmatoarele caracteristici principale: Scara:scara arata marimea la care harta reprezinta situatia reala din teren. De exemplu, o harta cu scara de 1 la 25000 (1: 25000) reprezinta 1 km din teren, prin 4 cm de pe desen. (Obtineti cei 4 cm efectuind operatia de impartire si inmultind rezultatul cu 100.000). Cea mai buna scara pentru harti de trekking este de 1: 50000, dar este posibil sa avem nevoie de mai multe harti, cu diferite scari, in functie de tura planificata. De exemplu o harta cu scara de 1: 100000 pentru o vedere generala, a intregii zone si una sau mai multe harti cu o scara mai mare, pentru a vedea mai in amanuntime zona de tura. Contururile: contururile sunt linii care leaga "puncte" imaginare situate la aceeasi altitudine si sunt folosite pentru a reprezenta relieful, tarmurile, lacurile. In mod obisnuit, altitudinile desemnate prin aceste linii, sunt aratate prin cifre sau coduri de culoare. Hartile obisnuite indica linia de contur din 100 in 100 de metri. (Aceste contururi pot fi imaginate ca niste taieturi perfect orizontale, formind felii suprapuse). Culorile: Hartile care respecta acordurile internationale folosesc culoarea neagra pentru denumiri, constructii; albastru pentru ape; brun pentru relief; verde pentru diferitele categorii de vegetatie; rosu pentru categoriile de drumuri si informatii speciale. Oricum, aceste culori variaza in functie de harta (mai ales la cele turistice) De aceea este indicat sa consultati cu atentie legenda culorilor si a simbolurilor, de pe harta. Legenda: este un mic tabel pentru instruirea cititorului cu privire la ce inseamna fiecare simbol, sau culoare de pe harta. 3. Planificarea propriu-zisa Cind alegeti un traseu pe care doriti sa il parcurgeti in tura de trekking, trebuie sa tineti cont de urmatoarele citeva aspecte: - dificultatea traseului (carari, ghetari sau morene de traversat, prezenta sapezii, etc) - experienta trekkerilor vis-ŕ-vis de dificultatea traseului - conditia fizica a fiecarui membru al grupului - timpul avut la dispozitie - echipamentul necesar - alte pericole specifice zonei (de exemplu schimbarea brusca a vremii, la munte) Timpul Necesar Folositi aceasta metoda simpla pentru a calcula aproximativ cit timp necesita tura planificata, in conditii normale (fara zapada): - masurati distanta pe care o aveti de parcurs, pe harta si socotiti o ora pentru fiecare 4 km. - masurati diferentele de nivel si socotiti 1 ora pentru fiecare 400 m. - socotiti 15 minute totale de odihna pentru fiecare ora de mers (timp relativ, in functie de multi factori) Exemplu: pentru a face o tura de 16 km, cu o diferenta de nivel de 800 m, aveti nevoie de 7 ore si 30 de minute (4 ore pentru distanta, 2 ore pentru diferenta de nivel = 6 ore + 6 x 15 minute = 7 ore si 30 minute). 4. Ghetele Sint cea mai importanta piesa din echipamentul unui trekker: ghetele proaste sau inadecvate pot compromite reusita turei si chiar sanatatea persoanei. Gheata trebuie sa asigure doua aspecte majore: confortul si aderenta. O pereche de ghete bune pentru mers, are in principal urmatoarele caracteristici: Fata (partea care acopera laba piciorului, degetele si calcaiul): poate fi confectionat din materiale rezistente la abraziune, materiale clasice, obisnuite (piele) sau plastic modern, care inveleste si protejeaza piciorul fiind foarte rezistent. Talpa: este foarte importanta, ea trebuind sa fie aderenta la toate suprafetele de sol. Si mai bine este daca este prevazuta cu un strat intermediar, amortizor de soc, pentru calcaie. Firmele specializate ofera o mare diversitate de talpi, in functie destinatia ghetei. Ar fi doar de reamintit cel mai cunoscut astfel de material : vibram. Branturi: (taklpa interioara, ce vine direct in contact cu piciorul): trebuie sa fie o suprafata confectionata si adaptata dupa anatomia piciorului, confortabila, care sa se poata schimba, igienica si usor de uscat. Ghetele vechi si grele, din piele sunt de domeniul trecutului. Desi inca multi le prefera celor facute din materiale moderne, probabil ca o fac din considerente personale sau financiare. Ultimele cercetari arata ca pentru a cara 100 de grame adaugate la ghete, este necesar acelasi efort, ca pentru a cara 500 de garme in spate. Asta pentru ca greutatea de pe spate se imparte pe tot corpul, pe cind cea de pe gheata este dusa doar de picior. De aceea este mai bine sa alegem ghete usoare, care sa permita respiratia piciorului si sa ofere confort deplin. Sunt de preferat ghete mai inalte, care sa tina ghezna, protejind-o impotriva leziunilor. Iata cum trebuie sa fie ghetele ideale: rezistente si impermeabile - pentru munti inalti, unde putem avea probleme cu zapada; usoare si "ventilate" pentru ture in zone cu clima fierbinte. Se pot alege insa si ghete intermediare. Turele lungi necesita doua pereghi de ghete: robuste pentru pasajele dificile si usoare pentru pasajele lejere sau zilele de odihna. Sfaturi pentru ghetele dvs. - Ghetele pot fi spalate cu apa simpla, fara a se exagera. - Nu uscati niciodata ghetele direct la surse de caldura (soare, foc, sobe). Lasati-le sa se usuce in mod natural, de la sine. - Curatati fata ghetei cu o perie tare, totdeauna cind gheata este uscata. - Cind trebuie imbunatatita rezistenta la apa, folositi silicon, spary sau spuma speciala pentru cusaturile de pe fata. Folositi crema/unsoare doar pentru modelele vechi, din piele. Nu uitati ca in magazinele speializate se gasesc asemenea substante de intretinere, pentru fiecare tip de material de gheata. - La sfirsitul sezonului, trebuie intotdeauna sa uscati, sa curatati si sa depozitati ghetele, umplute cu hiertie si legate la sireturi. Retineti: Nu plecati niciodata intr-o tura (lunga) cu/numai cu ghete noi. Ghetele moderne sunt foarte adaptabile si primitoare pentru picior, insa bataturile si mai ales basicile sunt mai totdeauna inevitabile la incaltarile noi. 5. Hainele Sosetele: sunt foarte importante, de asemenea, fiind in contact direct cu pielea. Trebuie sa fie confortabile, sa permita respiratia piciorului, sa-l mentina cald si uscat, neiritat sau ranit, prin frecare, apasare, etc. Bumbacul este ieftin si confortabil, dar absoarbe transpiratia si devine umed. Se inaspreste dupa citeva spalari. Lina tine cald, dar absoarbe transpiratia si este prea aspra. Sosetele din fibre sintetice sunt cele mai bune, intrucit tin cald si nu permit dezvoltarea ciupercilor. Atentie la cuasturi, care pot produce disconfort si rani foarte grave. Unele modele sunt special create pentru trekking, comode cu confot imbunatatit si nu produc basici. Nu va bazati pe o singura pereche se sosete, indiferent cit de performante sunt. Tricouri/camasi: trebuie sa tina de clad corpului, dar sa si permita eliminarea transpiratiei. Din nou lina nu este de preferat, pentru ca absoarbe transpiratia si devine umeda. Bumbacul este in general bun, dar nu pentru a va incalzi: se umezeste repede si apoi tine frig. Alegerea buna este polipropilena (materiale sintetice subtiri sau polar-tek), fiind usoara, moale, elimina transpiratia si tine de cald. Este insa scumpa. O combinatie buna este intre un tricou de bumbac (care se va schimba ori de cite ori se uda) si peste, o bluza de polar, pentru a retine caldura. Pantaloni: pantaloni lungi, din bumbac tare, Cordura, Goretex, sau alte materiale noi, care tin cald in sezonul rece, sunt necesare in zonele cu plante cu ghimpi/spini, capuse sau alte insecte.Nu uitati ca pe linga acesti pantaloni/suprapantaloni aveti nevoie si de alte obiecte vestimentare adecvate, imbracate dedesupt. Pantalonii scurti sunt excelenti in sezoanele uscate si calde, pe carari largi, unde nu va puteti zgiria, taia, etc... Sinteticele sunt calduroase si usoare, insa prea fragile pentru a fi folosite in ture montane. Retineti: nu folositi blugi, care sunt rigizi, se uda usor si se usuca greu. Haine, jachete de vint: Goretex sau alte materiale noi sunt excelente (desigur si scumpe) pentru sezoanele friguroase. Jachete mai usoare sunt bune pentru clima moderata, iar fisurile de vint apara atit impotriva vintului cit si a ploii. Din pacate nu permit eliminarea transpiratiei si dupa o scurta perioada de timp, in interior se produce condens, udind hainele de dedesupt. Doar un singur sfat pentru alegerea hainei: asigurati-va ca are cit mai multe buzunare, pentru a putea duce separat si gasi usor, orice din micile nimicuri atit de neceasre. Manusi, caciuli, ochelari de soare: nu plecati niciodata in tura fara aceste 3 obiecte. Manusile e bine sa fie impermeabile, si destul de mari ca sa permita o miscare libera a degetelor. Folositi palarii sau caciuli din lina sau sintetice pentru iarna, sau palarii cu boruri largi, sepci cu prelata pentru git, vara. Ochelarii de soare sunt vitali. Folositi ochelari cu lentile de calitate, atit la zapada cit si in desert si modele care sa acopere in totalitate ochiul, evitind intrarea razelor din lateral. 6. Bagajul Rucsacul trebuie sa se potriveasca foarte bine pe spate, sa fie comod. Sunt recomandate modelele anatomice, cu curele de umar reglabile, curea larga pentru briu si un mica, pentru piept. Este bine sa aiba multe buzunare, iar sacul prpriu-zis sa fie impartit in mai multe compartimente, pentru a va putea aranja mai bine lucrurile. Modelele mai noi au de asemenea un distantier intre sac si spate, pentru a preveni transpiratia. Sfaturi pentru impachetare Impachetati tot ce va trebuie (chiar si pentru situatii neasteptate), dar nimic in plus. Aranjati rucsacul astfel ca lucrurile pe care le utilizati des sa fie deasupra, pentru a fi la indemina (tricou uscat, haina de vint). Lucrurile importante trebuie puse intr-un sac de nylon, intrucit rucsacii nu sunt impermeabili. Echilibrati bine rucsacul (si fiecare obiect din el) obiectele grele in partea dejos si evitati asezarea obiectelor dure (muchii, colturi) catre spate. Atentie la obiectele taioase care pot distruge sacul si va pot rani! Retineti: placerea excursiei este invers proportionala greutatea rucsacului: de fiecare data cind iesiti din bloc, cu sacul in spate, va dati seama ca ceva din el nu este chiar necesar. Deci, impachetati numai cele necesare. 7. Instrumente In principiu sunt doua instrumenete de baza, fara de care nu trebuie sa plecati: busola si altimetrul. Cu ajutorul amindurora va puteti stabili pozitia pe harta si sti cu exactitate unde sunteti. In mod normal, altimetrul aste prevazut si cu un barometru care va permite sa estimati starea vremii. (Cresterea presiunii atmosferice inseamna vreme buna, scaderea, vreme rea). Pentru calatorii importante, sunt necesare instrumente de precizie. Cele inglobate in unele ceasuri electronice pot fi suficiente, insa harta trebuie sa fie foarte precisa. Noile tehnologii pot ajuta trekkerii chiar si mai mult. GPS (Sistem de Pozitionare Globala), bazat pe reteaua de sateliti, va ajuta sa va stabiliti pozitia si altitudinea. Modelele avansate va pot chiar arata locatia, pe o harta digitala si daca va inregistrati dinainte ruta, va pot indica directia de urmat. Pentru GPS-urile obisnuite, precizia este de +/- 50-100m pentru pozitie si +/- 200m pentru altitudine. Valori mai precise pot fi obtinute daca echipamentul poate decoda corectiile DGPS, pe unde ultrascurte. 8. Trusa de primul ajutor Nu plecati niciodata fara trusa de prim ajutor. Ea trebuie sa fie adaptata/adecvata turei si sa contina cele necesare cel putin ranirilor obisnuite (scrintituri, julituri). Folositi o cutie impermeabila, rezistenta la soc si daca se poate termoizolanta, pentru a proteja medicamentele. Incercati sa nu exagerati: dezinfectant, fase, vata, bandaj, foarfeca, sunt suficiente. Antiinflamatoare, analgezice/calmante sunt principalele medicamente pe care trebuie sa la aveti. Completati in functie de nevoile personale. 9. Apa si alimente Pentru turele lungi, fara cabane sau adaposturi pe parcurs, mincarea devine o chestiune importanta. Luati alimente cu continut nutritiv ridicat si nu va bazati numai pe gustari. Mincarea uscata poate fi o alegere buna, dar nu exagerati: dupa un timp veti incepe sa o uriti. Un mic dejun bogat, mai multe mese mici de-a lungul zilei (indicat dupa urcus) si o cina completa acopera in mod adecvat nevoile organismului. Evitati mincarea greu de digerat si ginditi-va serios la fructe (uscate sau proaspete) si ciocolata pentru gustari, ca sa va refaca energia. Apa este de asemenea vitala: trekkingul presupune pierderea prin transpiratie a unei mari cantitati de apa si saruri minerale, care trebuie imediat inlocuita. Apa plata este de ajuns, iar sarurile minerale se pot lua din pastile sau lichide speciale pentru sportivi. Retineti:in zilele de dinaintea plecarii incercati sa mincati ceva mai mult decit de obicei pentru a acumula rezerve si luati mai multa apa decit aveti nevoie. Niciodata nu se stie. De-a lungul turei, beti regulat, chiar daca nu va e sete. Daca va este sete, inseamna ca deja corpul a pierdut prea multa apa si se lupta sa recupereze. 10. Pregatirea fizica Turele lungi necesita o foarte buna pregatire fizica, dar nu plecati nici pentru o tura scurta daca nu va simtiti in forma. Inainte sa plecati intr-o calatorie trebuie sa exersati si sa imbunatatiti capacitatile fizice ale corpului. Incepeti cu plimbari mai scurte, cu rucsac usor si mariti progresiv distanta, dificultatea traseului si greutatea sacului. Fiti pregatiti din punct de vedere aerobic (suflu: raportul dintre numarul de inspiratii si batai ale inimii) pentru ascensiune si acordati atentie intaririi muschiului cvadriceps care sa preia o parte din efortul la care este supus genunchiul la coborire. Adeseori coborirea poate sa fie mai dificila si mai grea decit urcusul. Folositi aceasta perioada si pentru a va imbunatati indeminarea de a lucra cu busola, altimetrul si hartile. Exersati in zone cunoscute. 11. Orientarea De-a lungul turei, verificati-va in mod constant pozitia pe harta, utiliuzind instrumentele de navigatie. Harta trebuie tinuta tot timpul la indemina, (dar protejata la apa) astfel ca printr-o singure privire sa va ofere imaginea locului unde va aflati si a rutei pe care o aveti de parcurs in continuare. Folositi ca repere elemente naturale (munti, lacuri, riuri) sau drumuri si constructii, pentru orientare rapida. Pentru o buna orientare memorati urmatoarea portiune traseului, concentrindu-va pe principalele elemente, usor de retinut, pe care le gasiti pe harta. Daca vizibilitatea este proasta sau nu sunteti sigur de locatie, consultati instrumentele. Cum am amintit, altimetrul va ajuta la determinarea altitudinii (pozitia pe verticala), iar compasul pentru a determina directia de urmat, asa cum vom arata mai jos. De asemenea este o procedura foarte buna aceea de a va intoarce si privi drumul parcurs deja/urmele lasate, pentru a recunoaste mai bine traseul la intoarcere. De multe ori, un traseu privit din sens invers este complet diferit fata de cel la dus. Faceti aceasta recunoastere chiar daca nu planuiti sa va intoarceti pe acelasi drum: situatii de urgenta pot aparea oricind. Cum se foloseste busola pentru determinarea directiei - asezati busola pe harta, cu sageata indreptata spre directia (pe harta) in care doriti sa mergeti - rotiti cadranul numerotat al busolei, pina cind nordul inscris pe cadran va corespunde cu nordul hartii - rotiti ansamblul harta-busola pina cind acul magnetic va veni in dreptul nordului de pe cadran. Sageata busolei indica directia de urmat 12. Vremea Starea vremii este factorul cel mai important in trekking: marea majoritate a accidentelor si tragediilor - care afecteaza atit incepatorii cit si trekkerii profesionisti - sunt cauzate de vremea rea. Indiferent de locatie, de cit de bine pregatiti, antrenati sunteti sau cit de bine conoasteti terenul, nu ignorati vremea. Singura lectie pe care trebuie sa o invatati si sa reflectati asupra ei este aceea ca daca nu sunteti siguri de conditiile meteo, sau previziunile indica vreme proasta, abandonati tura. Indictia este insa relativa, fiind des intilnite situatiile in care organizarea rapida a unei tabere/bivuac si asteptarea vremii favorabile este de preferat. Sau continuarea restului de traseu, in functie de distante si multe alte elemente. Ceata: Ceata este o problema majora in munti, putind sa faca imposibila orientarea dupa instinct si elemente naturale, determinindu-va sa folositi harta si instrumentele. Cind intilniti ceata verificati-va locatia mai des, iar daca sunteti in grup, trimiteti unul sau mai multi membri sa examineze traseul de urmat. Tineti tot timpul un contact sonor (vocal) cu acestia sau cu alti membri ai grupului, opriti in puncte bine stabilite. Acest lucru poate incetini calatoria, insa va evita cu siguranta alegera unor trasee gresite. Ploaia: ploaia este un fenomen obisnuit de-a lungul unei ture. Incercati sa va obisnuiti cu ideea si sa fiti pregatit cu imbracaminte de ploaie. Se recomanda asa numitele "poncho", care sa acopere si rucsacul. Fiti pregatiti si pentru modificarile solului - noroi, zone aluneoase - care va pot incetini. Fulgerele: Furtunile de vara sunt insotite de fulgere. Retineti ca aceste furtuni apar de obicei dupa prinz, iar fulgerele lovesc in locurile unde distanta cer-pamint este mai mica. Evitati locurile inalte, platourile golase, copacii batrini si inalti si adapostirea sub orice fel de obiecte de metal. In mod obisnuit fulgerul loveste aproximativ pina la 3 km fata de locul producerii sale. Distanta dvs. fata de acest loc se poate calcula aproximativ, folosind o regula simpla si cunoscuta: numarind secundele dintre fulger si tunet. Acestea indica numarul de km. Zapada: proaspata, pulbere este incomoda pentru inaintat si trebuie sa folositi rachete. Zapada veche (albastrie) este periculoasa din perspectiva pornirii avalansalor. Daca aveti de traversat o portiune periculoasa, faceti-o pe rind, cite unul. Chiar si numai pentru ca un om acoperit de avalansa are mult mai multe sanse de supravietuire daca poate fi ajutat de coechipieri sau acesti pot chema ajutoare. Desi s-a scris mult, impotriva avalanselor nu exista retete sigure de supravietuire. Consultati si lucrari de specialitate pentru a va imbogati cunostintele. Chiar si in muntii nostri, mici ca inaltime, avalansele sunt periculoase si an de an produc accidente mortale. 13. Respectul fata de natura Trekkingul are ca scop explorearea si admirarea naturii. Aceasta insa presupune si respectarea ei. Nu murdariti zona pe care o vizitati si luati intotdeauna pungi de plastic pentru a aduna si aduce gunoiul. Nu rupeti/distrugeti vegetatia, nu luati ciuperci fara motive bine intemeiate. Lasati in pace animalele salbatice si mai ales nu le hraniti: nu vor mai fi capabile sa se hraneasca, atunci cind nu va mai fi nimeni acolo. Romania se afla inca departe de ceea ce poate fi numit un turism civilizat. Desi multi, sau poate chiar toti dintre cei care urca muntii stiu ca nu trebuie sa lase gunoaie in urma, totusi, muntii nostri sunt plini de cutii de conserve, pet-uri si multe alte deseuri care nu sunt biodegradabile. De vina este comoditatea, sau mai bine zis mentalitatea aceasta balcanica, binecunoscuta deja in vest. Insa nu de ochii lumii trebuie pastrata si ingrijita natura. Unul din motive, personal fiecarui individ, ar trebui sa fie demnitatea si integritatea. In nici un caz frica de amenda, care este in fapt o constringere, nu o convingere. Iar al doilea motiv, mult mai important, ar trebui sa izvorasca din constiinta specifica speciei umane. Ea este si suficient de capabila si suficient de rea ca sa distruga totul in jurul ei. Oricum prezenta omului, chiar si riguros controlata, in habitate din ce in ce mai indepartate, conduce inevitabil, in timp, la degradarea biosferei. Asa ca la un moment dat m-am gindit daca nu ar fi mai bine sa nu traduc aceasta lucrare, care este intr-o oarecare masura un mic ajutor si un indemn la a umbla si la a cunoaste natura. Am tradus-o totusi, adaptata la conditiile noastre, gindindu-ma ca va folosi celor care intr-adevar iubesc natura si muntele. Link to comment
mr_ Posted March 24, 2006 Share Posted March 24, 2006 (edited) Cum se foloseste busola pentru determinarea directiei - asezati busola pe harta, cu sageata indreptata spre directia (pe harta) in care doriti sa mergeti - rotiti cadranul numerotat al busolei, pina cind nordul inscris pe cadran va corespunde cu nordul hartii - rotiti ansamblul harta-busola pina cind acul magnetic va veni in dreptul nordului de pe cadran. Sageata busolei indica directia de urmat Adica, intodeauna vreau sa merg spre nord? Sau prin rotirea ansamblului ala se regleaza polii magnetici ai Pamantului? Undeva,ceva scartaie. De fapt, scartaie mai multe, chiar nu conteaza unde pui busola aia pe harta, fata de unde esti tu pe harta?! Edited March 24, 2006 by mr_ Link to comment
MethodRO Posted March 24, 2006 Author Share Posted March 24, 2006 Alegerea bocancilor Bocancii Singurul lucru bun pe care il poti face e sa cumperi un bocanc care sa-ti vina bine si sa fie potrivit tipului de alpinism pe care il vei practica. Performanta variaza enorm in functie de designul bocancului pentru terenul pe care te desfasori. Daca incerci sa faci ture alpine lungi pe stanca in bocanci de plastic, vei vedea ca e foarte dificil si efortul e foarte mare ducand la oboseala. Pe de alta parte daca faci escalada pe gheata intr-un bocanc, fara ca acesta sa-ti ofere suficient suport si izolatie termica, vei avea de suferit. Din pacate nici un fabricant nu poate atinge versatilitatea suprema la un singur tip de bocanc. Pe masura ce progresezi in sport, colectia ta de bocanci va creste. Izolatia termica, performanta pe stanca si cea pe gheata determina tipul de bocanc pe care trebuie sa ti-l cumperi. Izolatia termica Bocancii se incadreaza intr-un continuum al eficientei izolatiei, cu bocancii de plastic la un capat si cei pentru trasee tehnice pe stanca la celalalt capat. In general, cu cat e mai calduros bocancul, cu atat performantele lui tehnice sunt mai scazute. Incearca sa eviti sa-ti cumperi bocanci care sunt mai caldurosi decat ai nevoie. Vei avea nevoie de bocanci de plastic pentru mare altitudine, pentru ture de iarna de mai multe zile in cort, sau pentru ture in climat subpolar si polar. Daca planuiesti ture alpine in Alpi, sau Carpati, sau catarare pe cascade de gheata in zone cu climat mai cald, vei obtine performante mai bune in bocanci din piele. Desigur, daca ai circulatie proasta, sau ai suferit degeraturi, sau doar ai picioare reci, ia-ti un bocanc mai calduros. Perfomanta pe gheata Pentru maxima performanta pe gheata, talpa bocancului trebuie sa fie ingusta si sa fie croita cat mai aproape de fata bocancului pentru precizie si control. Vei avea nevoie de o talpa rigida, dar ceva flexibilitate in partea de sus a bocancului poate fi folositoare. O buna potrivire a calcaiului va duce la fixarea acestuia cand se face cramponare frontala cu coltarii. Ceva izolatie termica e in mod evident necesara, dar uneori poate nu atat de mult pe cat s-ar putea crede. Exista tot mai multi bocanci din piele care dau rezultate bune pe gheata. Performanta pe stanca Ca si bocancii pentru gheata, talpa trebuie sa fie croita aproape de fata bocancului. Mai usor e preferabil lui mai greu. Putina flexibilitate a talpii este de asemenea buna, dar nu prea multa, pentru ca bocancul nu va mai avea control si stabilitate suficieta pe muchiile mici. O talpa foarte groasa va cauza scaderea preciziei si a controluli pe prizele mici. Bocancii de plastic sunt nerecomandati pentru stanca. Daca nu ai absoluta nevoie de caldura lor, atunci mai bine alegi un bocanc din piele atunci cand faci trasee mari. Potrivirea Sa-ti iei bocancul cel mai potrivit e o adevarata arta. Cu cat ai un bocanc mai potrivit ca marime, cu atat iti creste performanta. Bocancii mai mari vor fi mai calzi, dar se vor comporta mai puţin bine, mai ales pe teren abrupt si la cramponaj frontal. Foarte putini producători de bocanci au numere pentru femei, fiind mai dificil de potrivit la piciorul mai ingust la femeii. Producătorii europeni fac in general bocanci mai ingusti. Ca si indicaţie cu caracter general, bocancul trebuie încercat cu o soseata de grosime medie. Introduceţi degetul aratator si mijlociul in spatele calcaiului, si daca degetul mare ajunge la bombeu atunci bocancul e bun. Mare atenţie la punctele de presiune si frecare. Daca deranjaza când bocancul e nou, atunci vor fi criminale dupa cateva ore in teren. Ciorapul din bocanii de plastic adesea se tasează puţin la folosire sau daca se uda. Aşa ca plastici vor fi ceva mai fixi la proba decât după folosire puţin mai îndelungata. Piele, piele, piele (Aici e prezentata o scurta descriere a tipurilor de piele folosite in fabricarea incaltamintei de munte.) Pielea netabacita e secţionata orizontal in doua sau mai multe straturi. Stratul superior numit,, full grain" si stratur ile inferioare numite piele secundara. Pielea full grain este de cea mai buna calitate. Aceasta e stratul exterior al pieii. Este mai rezistenta mai îndesata si are impermeabilitatea naturala a pielii vii.este mult mai impermeabila decât straturile secundare de piele. Acestea din urma sunt de aspectul pieii intoarse, pe ambele parţi, si mai puţin impermeabile. Sunt folosite in general la incaltaminte de calitate si preţ mai mic. Pielea Anfibo: este pielea full grain de cea mai buna calitate. Anfibo înseamnă impermeabil in italiana. Provine de la bovine batrane si are in general o grosime de 2, 4 mm - 3, 5 mm. Anfibo este folosita la bocancii de calitate ridicata, care trebuie sa fie rezistenti si durabili, de obicei bocancii de iarna. Piele întoarsa Anfibo: pielea e întoarsa pe bocanc astfel încât suprafaţa lucioasa este pe interior iar stratul cu textura pe exterior. Acest lucru protejează partea lucioasa de zgârieturi si tăieturi. Este mai ales folosita la bocancii alpini unde este necesara rezistenta maxima, suport si rezistenta la abraziune. Este o piele de calitatea I si nu trebuie confundata cu pielea suede. Pielea nubuk: este o piele full grain dar a carei suprafaţa lucioasa a fost fin smirgluita, fapt care ii da un aspect cosmetic mai atrăgător. Nu trebuie confundata cu pielea suede. Pielea de viţel: pielea de viţel e o piele full grain dar mult mai subţire si supla decât Anfibo. Este adesea utilizata la captusirea bocancilor. Are o grosime intre1, 8 mm si 2, 2 mm. Pielea suede: este o piele de calitate inferioara din strat secundar de piele. Pielea ECOPEL: e o piele full grain, folosita de obicei la captusire dar nu e tratata cu crom, fiind considerata mai naturala si mai confortabila decât cea tratata cu crom. Cum sa alegi bocancul potrivit Alegerea bocancului potrivit poate fi cea mai importanta decizie pe care o faci ca începător. Incaltamintea pe care o alegi trebuie sa fie confortabila, durabila si sa -ti protejeze picioarele kilometrii întregi. Pasul 1: trebuie luat in considerare tipul de activitate pe care planuiesti sa o desfasori Incaltamintea pentru outdoor poate fi impartita in trei categorii de baza. Când iţi începi căutările pentru tipul de incaltaminte adecvat trebuie sa te orientezi spre categoria care se potriveşte cel mai bine tipului de activitate pe care planuiesti sa o desfasori. • Excursii usoare - Aceşti bocanci sunt ganditi doar pentru ieşiri de o zi sau cel mult si o noapte. Excelează in confort, comoditate si respirabilitate. Ca atare sunt mai puţin durabili si oferă un suport mai scăzut de cat celelalte categorii care urmează. • Excursii de intensitate medie sicu rucsac mediu - aceşti bocanci sunt concepuţi pentru excursii pe poteci dar si in teren virgin cu un rucsac uşor sau moderat. Sunt mult mai durabili si oferă un suport mai bun al picorului decât categoria anterioara, dar sunt buni doar pentru excursii uşoare pana la moderat pe teren uşor pana la moderat ca dificultate si accidentare. • Excursii lungi, alpinism, expediţie - Aceşti bocanci sunt concepuţi pentru trasee atât pe poteca cat si pe teren virgin cu rucsac mediu sau greu. Sunt concepuţi pornind de la ideea unor activitati desfasurate pe o perioada de timp de mai multe zile. Durabili si cu un suport al picorului excelent, oferă un înalt grad de protecţie a gleznei si piciorului. Unele dintre aceste modele sunt concepute special pentru teren dur si rucsac greu. Oferă ce e mai bun in durabilitate, suport si protecţie. Unele modele sunt destul de rigide pentru a permite ataşarea colţarilor pentru deplasări pe zăpada / gheata. Pasul 2: Ia in considerare materialul Materialele folosit in fabricaţia unui bocanc vor determina greutate, respirabilitate, durabilitatea si impermeabilitatea acestuia. Deoarece bocanci fabricaţi din materii prime foarte diferite pot avea performante similare, totuşi, preferinţa personala este adesea cheia alegerii finale. • Fata de nailon si bucati de piele - Bocancii din nailon si bucati de piele sunt uşori si respiranti, ceea ce-i face perfecţi pentru folosire in condiţii meteo calde spre temperate si excursii scurte pana la medii. Tind sa fie mai moi pe picior, se dau mai repede dupa picior si sunt aproape întotdeauna mai uşori decât cei construiţi doar din piele. De asemenea sunt mai ieftini. Din păcate combinaţia de petice de piele cu nailon tinde sa fie mai puţin impermeabila decât pielea pura (deşi membranele si cusăturile pot fi la fel de impermeabile). • Piele dintr-o singura bucata (full grain) - Pielea dintr-o singura bucata este extrem de rezistenta la apa, durabila si ofera un suport excelent piciorului (cu mult mai mult de cat in combinatia anterioara). Este folosita la bocanci conceputi pentru excursii lungi, rucsac greu si teren dificil. Nu e la fel de usoara sau de respirabila ca si combinatia anterioara, dar va rezista mult mai mult. Necesita de obicei o perioada de acomodare, de dare dupa picior. • Barierele de impermeabilizare - barierele de impermeabilizare usoare (ca si Gore-Tex¨) se regasesc in constructia multor bocanci pentru a le spori impermeabilitate. Aceste bariere sunt disponibile la o serie de tipuri de bocanci, de la cei usori pana la cei pentru ture lungi si grele. Calitatea impermeabilizarii depinde de tipul de bariera folosit, materialul care o protejeaza si cat de bine sunt intretinuti bocancii. Daca sunt intretinuti corect, aceste bariere impermeabile adesea rezista mai mult decat bocancii. Nota: Atentie cand cumparati bocanci sa faceti diferenta intre urmatoarele: • Piele impermeabilizata - Aceasta e piele care a fost tratata pentru a deveni impermeabila. E un produs foarte bun, dar tineti minte - scurgeri tot mai pot aparea (depinzand de cat de bine sun asamblate partile bocancului). • Constructie impermeabila - Acest lucru se refera la tehnicile de constructie concepute sa impiedice scurgerile (cum ar fi vulcanizarea cusaturilor, adezivi speciali si design precis). Constructia impermeabila e combinata in mod normal cu materiale impermeabilizate. • Captuseli impermeabile - Aceste sunt barierele impermeabile descrise anterior care sunt cuprinse in constructia bocancului pentru a va proteja de orice scurgeri ar putea aparea prin materialul din care e facut bocancul. De obicei aceste captuseli reusesc o impermeabilizare eficienta. Dar atentie, Gore-Tex (si celelalte membrane) nu traiesc o vesnicie. Sfat: Impermeabilitatea (sau rezistenta la apa) a bocancilor depinde in mare masura de cat de bine ii intretineti. Urmati cu grija instructiunile de intretinere care vin odata cu bocancul pentru o folosinta indelungata si performanta. Pasul 3: Luati in calcul felul in care sunt construiti bocancii Fata bocancului Cu cat are mai multe cusaturi, cu atat e mai mare riscul de a inregistra scurgeri si / sau rupturi. Scurgerile au loc cand apa patrunde prin gaurile lasate de ac la coasere sau prin spatiile dintre elementele constructive ale bocancului. Rupturile apar cand purtarea indelungata si flexarile repetate sau un ciot ori colt de stanca duce la ruperea cusaturii si separarea a doua elemente constructive ale bocancului. In general, cu cat fata bocancului are mai putine cusaturi, cu atat e mai impermeabila si mai durabila. Imbinarea dintre fata si talpa Talpile bocancilor sunt fie cusute, fie cimentate de restul bocancului. • Coasere - Durabila, de incredere, poate fi descusuta pentru a inlocui talpa dupa ce s-a uzat. Diferite tehnici (Littleway, Norvegian) ofera rezistenta si rigiditate diferita. • Cimentarea - Mai rapida si mai ieftina decat coaserea, duce la un pret mai scazut al bocancului. Nu a fost intotdeauna de incredere, dar majoritatea metodelor moderne au ca rezultat imbinari durabile si rezistente (depinzand de procesul tehnologic si adezivul folosit). Majoritate bocancilor cu talpa cimentata pot fi acum retalpaliti ca si modelele traditionale cusute. Link to comment
MethodRO Posted March 25, 2006 Author Share Posted March 25, 2006 Semnale pe munte Codul international de semnalizare pe munte in caz de pericol La munte alarma inseamna, totodata si chemare in ajutor. Aceasta se face prin lansarea in spatiu a sase semnale pe minut, la intervale egale intre ele, adica un semnal la 10 secunde. Semnalele lansate pot fi: luminoase, vizuale sau acustice. - Semnalele luminoase se pot realiza cu diferite mijloace. Noaptea - cu ajutorul lanternei, al unui felinar sau al oricarei surse luminoase (foc de tabara, flacara unui aragaz, primus de voiaj - prin acoperirea-descoperirea lor cu un fular, o patura); sau se pot aprinde, succesiv, la intervalele cerute de cod, chibrite de vânt. Ziua, semnalele luminoase se pot lansa cu o oglinda ce reflecta razele soarelui, cu petarde sau cu alte mijloace fumigene ori luminoase. - - Semnalele acustice se pot lansa prin strigate, fluieraturi (executate din gura sau fluier, chiar unul improvizat), prin lovirea unui obiect metalic (piolet, bete de cort, ceaun, gamela, plosca, butelie de aragaz, linguri etc.). De retinut : cele sase semnale, de orice natura ar fi, se lanseaza fiecare la zece secunde, timp de un minut: intre grupul de sase semnale se face o pauza de un minut-doua. In cazul in care turistul care cere ajutor se afla intr-un refugiu alpin sau in vecinatatea lui, el da alarma inaltând imediat fanionul rosu. Acesta - având dimensiuni de 2m x 2m - se afla obligatoriu in dotarea fiecarui refugiu sau casa de adapost nepazita, cabana de vânatoare, canton forestier nelocuit si el se inalta pe un catarg ancorat pe locul din care se poate vedea de la distante mari. Cum se raspunde la semnalul de alarma si de cerere a ajutorului pe munte ? Când cineva zareste sau aude semnalele prin care se solicita ajutor este obligat sa raspunda imediat celui care le-a lansat. Confirmarea ca semnalul de alarma a fost receptionat se face prin emiterea a trei semnale pe minut - luminoase, vizuale sau acustice - lansate la douazeci de secunde unul de altul. Cel care a receptionat semnalul de chemare in ajutor este obligat - dupa ce a raspuns dupa cod celui care le-a lansat - sa alerteze cea mai apropiata cabana, statie meteo, orice alta unitate care ar putea transmite alarma mai departe - santiere, cantoane silvice, stâni, cantoane pastorale etc. - sau sa anunte grupurile cele mai apropiate de turisti care, la rândul lor, trebuie sa transmita alarma si coordonatele punctului de unde se cere ajutor, formatiilor Salvamont sau, daca este cazul, vânatorilor de munte, primariilor sau posturilor de politie cele mai apropiate. Important : cel care cere ajutor trebuie sa continue sa dea semnale pâna ce ajung la el cei ce ii vin in ajutor; in acest fel, accidentatul poate fi reperat de salvatori. (Au fost cazuri când cel ce a identificat un semnal de alarma si a dat raspuns ca l-a receptionat s-a grabit spre cabana cea mai apropiata - dar a cazut el insusi victima grabei si s-a accidentat, iar legatura cu cel care a dat alarma s-a pierdut). Survival Kit Trusă şi sfaturi pentru Supravieţuire Componenţa trusei: Alimente: -50-100 g Alune de pădure -1-3 Plicuri cu Supă instant (de o porţie) -10-15 Bomboane -1 Ciocolată mică (max. 75 g) Instrumente: -1 Briceag multifuncţional -1 Brichetă -1 Cutie de chibrituri cu aprindere rapidă -1 Folie de Supravieţuire -1 Lanternă mică -1 Lumânare -5 m Aţă de pescuit + 3 Cârlige de pescuit, sau 3 Ace cu siguranţă -1 Ziar bine împachetat -1 Pungă mare de plastic -5 m Sârmă subţire de Cupru Medicamente: -1 Analgezic puternic (Fentanil) -1 Antihistaminic (Romergan - pentru muşcăturile de insecte şi şerpi) -1 Antibiotic cu spectru larg (Ampicilină, Tetraciclină) -1 Flacon mic cu Permanganat de K* -1 Faşă de tifon -1 Rolă mică de Leucoplast *Permanganatul de K: -Adăugat în apă şi amestecat până devine: -slab roz - poate fi folosit pentru a steriliza apa -roz aprins - poate fi folosit ca antiseptic -roşu - poate fi folosit pentru a trata unele boli (fungal diseases) -Alte proprietăţi: -oxidant (bactericid) -pentru muşcătura de şarpe: diluat 1/100 în apă se aplică în jurul muşcăturii -diluat 1/2000, 1/5000 poate fi folosit ca antiseptic pentru afecţiuni dermatologice Construcţia şi folosirea trusei: Trusa ar fi bine să fie făcută dintr-o cutie din tablă cât mai uşoară, cu capac, dar totodată rezistentă la temperatura de fierbere a apei pentru a putea fi folosită la prepararea supelor. Capacitatea cutiei nu trebuie să depăşească 1-1, 5 L. Cutia va fi folosită şi pentru depozitarea si transportul apei. Suprafaţa cutiei, sau măcar capacul să fie cât mai reflectorizante pentru a putea da semnale luminoase în căutarea ajutorului. Toate lucrurile conţinute în cutie vor fi protejate într-o pungă de plastic împotriva apei. Lumânarea o puteţi folosi pentru încălzirea şi preparare hranei atunci când nu există posibilitatea de a folosi lemne, sau alte materiale inflamabile. Chibriturile cu aprindere rapidă e bine să le protejaţi de apă şi de aprinderea accidentală prin acoperirea lor cu puţină ceară, care apoi poate fi îndepărtată cu uşurinţă. Evitaţi frigul prin: -acoperirea capului - prin care se pierde cam 1/3 din căldura corpului -acoperirea nasului - prin care se pierde cam 1/2 din căldura capului -aşezaţi ziarul pe sol pentru a preveni frigul la picioare şi fund, asigurându-vă că l-aţi împăturat de cel puţin 4 ori (dacă picioarele sunt calde şi restul corpului va fi încălzit!) -debarasarea de hainele ude care pot duce la pierderea de căldură până la de 25 x mai repede decât aerul la aceeaşi temperatură -dacă şi aşa vă cuprinde frigul atunci evitaţi staţionarea şi mişcaţi-vă în continuu, efectuând eventual exerciţii fizice învăţate în şcoală (genuflexiuni, flotări, etc.) -în caz de urgenţă porniţi un foc pentru a vă încălzi Dacă lemnele sunt ude, sau mai mari, atunci desfaceţi bricheta şi turnaţi gazul pe ele după care aprindeţi repede cu chibriturile pentru că gazul de brichetă este destul de volatil. Folosiţi brichete de plastic pentru a le putea desface mai uşor, pentru a le putea regla flacăra şi nu în ultimul rând pentru a le putea folosi carcasa de plastic pentru a o arde ca să porniţi focul. Nu uitaţi ! A face un foc este destul de greu mai ales atunci când lemnele sunt ude, de aceea antrenaţi-vă acasă din timp pentru a nu irosi materialele din Kit. Sârma subţire de Cupru şi aţa de pescuit pot fi folosite pentru amenajarea de capcane pentru animale de dimensiuni mici şi medii. Link to comment
MethodRO Posted March 29, 2006 Author Share Posted March 29, 2006 Folia de supravietuire Am citit pe aceasta lista multe explicatii "stiintifice" si moduri de folosire pentru folia de asa zisa supravietuire. Au fost prezentate multe lucruri GRESITE si potential PERICULOASE pentru utilizator (ca si pentru intelegerea fenomenului in sine), asa ca as dori sa prezint si punctul meu de vedere - cel al unui om cu capul pe umeri si cu educatie solida in domeniul fizicii. In primul rind folia de supravietuire este pur si simplu o folie de poliester pe care s-a depus un strat subtire metalic, de obicei prin vaporizare. (unii fabricanti cinstiti prezinta materialul ca ceea ce este si nu ca ceva tehnologic superior - vezi http://www.emprep.com/survival_blanket_bag.html). Materialul propriu zis nu este izolant termic, si NU TE AJUTA sa il folosesti in loc de izopren sau sa suporti mai bine o cana fierbinte in mina. Experiment : ia niste gheata si o cana cu apa oparita si tine-le prin folie, cu orice fata inspre mina, si ai sa vezi ca tot asa de usor te oparesti. Pe de alta parte, o folosire posibila a fost sugerata pentru a obtine apa in desert - procedeul este intr-adevar documentat, se numeste "evaporative still" si poate fi implementat cu ORICE folie de plastic. Ideea este ca se face o groapa si se aduna in ea plante si radacini. Se acopera cu o folie de plastic pe care vaporii de apa din plante condenseaza (fara sa fie nevoie de foc - de altfel focul in groapa nu ar putea arde daca o acoperim etans cu plasticul. Fie arde plasticul, fie se termina oxigenul), aceasta apa (minima) putind fi colectata. (L.D.Olsen : Outdoor survival skills, Pocket Books New York 1976). De asemenea, in caz de hipotermie, nu numai o folie de supravietuire o putem pune in jurul bolnavului, ci orice punga mare (sac de plastic) eventual cu o luminare tinuta cu grija inauntru. Aceasta este de fapt o metoda foarte folosita in speologie si poate fi usor extinsa la munte. Speologul american poarta mereu in casca o punga mare de gunoi (gen 1mX1.5m) si o luminare.(Universal study giuide for cave rescue training, National Speleological Society 1993). Acum, cum functioneaza folia de fapt ? Si cum o putem folosi ? Orice suprafata metalica (si implicit fata metalizata a foliei) reflecta radiatia electromagnetica. Parte din ceea ce noi numim caldura este de fapt radiatie (cum poti vedea la foc, punind o hirtie in fata fetei : dintr-o data nu mai simti dogoarea, si totusi temperatura aerului in jurul tau e aceeasi). La fel ca focul, si omul emite o cantitate (nu mare) de radiatie (in domeniul infrarosiilor), aceasta fiind reflectata de folie si astfel nefiind complet pierduta. Radiatia astfel reflectata ne ajuta intr-adevar sa ne incalzim putin. Caldura pierduta prin conductie (daca avem haine umede si stam pe o suprafata rece, indiferent daca ne desparte folia de ea) sau prin difuzie-convectie este aceeasi. Un alt mod in care functioneaza folia (si cel mai eficient) este ca creeaza o bariera de vapori. Astfel apa care se evapora de pe pielea noastra si care in mod normal ia o cantitate mare de caldura, nu mai e pierduta. Asta e bine pe de o parte : ne incalzim momentan. Insa in acelasi timp hainele se uda, si caldura pierduta prin conductie apoi poate fi enorma, ducind la hipotermie si inghetare (daca de exemplu ne e cald, adormim si nu ne mai dam seama cit de repede ne racim apoi). Si bariera de vapori este folosita, de exemplu unii isi pun un fel de ciorapi de plastic atunci cind au de mers multe ore in frigul dracului. Astfel curind la ei in ciorapi se face un fel de supa, care tine de cald momentan si cit persoana se misca, insa apoi poate avea inconveninte majore (Mountaineering : the freedom of the hills, The Mountaineers 1997). Un mod corect de folosire este pentru a inveli un ranit, PENTRU SCURT TIMP, si DUPA CE A FOST IZOLAT de sol (prin izopren de exemplu, sau un strat de haine, sau ruxaci). Un alt mod este de a ne acoperi cu folia noaptea, insa NU ERMETIC. Alt mod este pentru semnalizare, fata aluminizata este intradevar destul de vizibila, insa in general in zile cu soare. Lumina difuza nu se reflecta mult mai vizibil decit din zapada. CONCLUZIE : Nu te baza pe folia de supravietuire ca sa rezisti o noapte in zapada ! Nu ii acorda mai multa incredere decit merita ! Intotdeauna, daca esti prins noaptea in padure, si mai ai de mers citeva ore pina la cabana si nu ai cort sau alt mijloc decent de bivuac, MERGI ORELE ALEA ! Vei fi groaznic de obosit, insa e mai bine decit sa adormi cu incredere in folie si sa nu te mai trezesti. Nu uita ca in multe cazuri poti inlocui folia la fel de bine cu un sac de plastic si (eventual) o luminare! Mai bine in punga, decit pe piept... Daca ai intrebari, comentarii sau injuraturi personale, pe adresa personala. Astept. Link to comment
MethodRO Posted March 29, 2006 Author Share Posted March 29, 2006 Sabata aceasta pe 1 aprileie am sa ies la o tura montana pe la Busteni. Daca e cineva interesant sa-mi trimita un PM-um pt mai multe detalii. Link to comment
sebian Posted March 29, 2006 Share Posted March 29, 2006 )"> chiar de 1 aprilie ti-ai gasit? Link to comment
Recommended Posts
Create an account or sign in to comment
You need to be a member in order to leave a comment
Create an account
Sign up for a new account in our community. It's easy!
Register a new accountSign in
Already have an account? Sign in here.
Sign In Now